Bolea dă de pământ cu declarațiile lui Slusari: Importurile cerealelor ucrainene sunt nesemnificative

Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea susține că importul cerealelor ucrainene în Republica Moldova este nesemnificativ. „De la începutul anului până pe 8 mai în Republica Moldova au fost importate din Ucraina 177 tone de grâu, adică 7,5 tiruri de grâu”.

„Au fost importate, de asemenea, alte câteva mii de tone de porumb și 4 000 tone de floarea soarelui. Volumele sunt nesemnificative. Trebuie, însă, să monitorizăm îndeaproape importurile, ca să nu fie blocate cerealele noastre, ca agricultorii noștri să aibă unde să își depoziteze cerealele. În funcție de interesul național, noi vom recurge la măsurile care se vor cere ca să protejăm agricultorii noștri”, a punctat Bolea, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova din data de 10 mai.

Fermierii moldoveni au cerut în repetate rânduri impunerea restricțiilor pentru cerealele ucrainene, deoarece acest lucru a dus la prăbușirea prețurilor și se află în prag de faliment.

Alexandr Slusari, președintele Asociației Forța Fermierilor a amenințat cu proteste în data de 7 iunie

În data de 11 mai, Guvernul a anunțat răspicat că renunță la impunerea restricțiilor și că fluxul de cereale va fi monitorizat săptămânal. În cazul în care se vor înregistra volume mari vor fi luate măsurile necesare.

„Guvernul, prin intermediul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, împreună cu reprezentanții asociațiilor producătorilor agricoli, va monitoriza odată la două zile, informațiile despre cantitatea de cereale importate din Ucraina. În cazul înregistrării unui flux masiv de cereale, în măsura în care acestea nu vor mai putea fi stocate în depozitele din țară, Executivul va interveni pentru gestionarea situației în interesul producătorilor locali”, se arată în informația Guvernului după ce a renunțat la impunerea restricțiilor cerealelor ucrainene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #Cereale #restrictii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.