Bolea dă de pământ cu declarațiile lui Slusari: Importurile cerealelor ucrainene sunt nesemnificative

Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea susține că importul cerealelor ucrainene în Republica Moldova este nesemnificativ. „De la începutul anului până pe 8 mai în Republica Moldova au fost importate din Ucraina 177 tone de grâu, adică 7,5 tiruri de grâu”.

„Au fost importate, de asemenea, alte câteva mii de tone de porumb și 4 000 tone de floarea soarelui. Volumele sunt nesemnificative. Trebuie, însă, să monitorizăm îndeaproape importurile, ca să nu fie blocate cerealele noastre, ca agricultorii noștri să aibă unde să își depoziteze cerealele. În funcție de interesul național, noi vom recurge la măsurile care se vor cere ca să protejăm agricultorii noștri”, a punctat Bolea, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova din data de 10 mai.

Fermierii moldoveni au cerut în repetate rânduri impunerea restricțiilor pentru cerealele ucrainene, deoarece acest lucru a dus la prăbușirea prețurilor și se află în prag de faliment.

Alexandr Slusari, președintele Asociației Forța Fermierilor a amenințat cu proteste în data de 7 iunie

În data de 11 mai, Guvernul a anunțat răspicat că renunță la impunerea restricțiilor și că fluxul de cereale va fi monitorizat săptămânal. În cazul în care se vor înregistra volume mari vor fi luate măsurile necesare.

„Guvernul, prin intermediul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, împreună cu reprezentanții asociațiilor producătorilor agricoli, va monitoriza odată la două zile, informațiile despre cantitatea de cereale importate din Ucraina. În cazul înregistrării unui flux masiv de cereale, în măsura în care acestea nu vor mai putea fi stocate în depozitele din țară, Executivul va interveni pentru gestionarea situației în interesul producătorilor locali”, se arată în informația Guvernului după ce a renunțat la impunerea restricțiilor cerealelor ucrainene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #Cereale #restrictii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul jucător de tenis și om de afaceri Ion Țiriac a devenit din nou subiectul presei internaționale, după ce un amplu reportaj a scos în evidență că românul a reușit să construiască o avere estimată la peste 2,1 miliarde de dolari, depășind astfel orice alt nume din istoria tenisului mondial – inclusiv legende precum Roger Federer, Novak Djokovic și Rafael Nadal.

Deși nu a fost niciodată o vedetă de top pe terenul de joc – cel mai bun clasament al său fiind locul 55 ATP – Ion Țiriac a câștigat Roland Garros la dublu alături de Ilie Năstase și a fost parte a echipei României care a atins finala Cupei Davis în 1972. Însă adevărata sa performanță s-a scris în afara terenului, prin investiții strategice și o viziune rar întâlnită în lumea sportului.

După căderea comunismului, Țiriac a fondat prima bancă privată din România, punând bazele unui imperiu financiar care s-a extins în asigurări, leasing, automobile, imobiliare și sport. În 2002, a preluat turneul de tenis Masters 1000 de la Madrid și l-a transformat într-unul dintre cele mai profitabile evenimente din circuit, schimbând data în calendar și revoluționând formatul, notează profit.ro.

Conform Forbes, averea sa este cu mult peste cele ale superstarurilor tenisului actual:

Roger Federer: 550 milioane dolari
Serena Williams: 300 milioane dolari
Novak Djokovic: 250 milioane dolari
Rafael Nadal: 240 milioane dolari
La doar 21 de ani, Carlos Alcaraz a acumulat aproximativ 70 milioane dolari din premii și sponsorizări, dar rămâne la mare distanță de miliardarul român.

Cu un stil de viață opulent, Țiriac este cunoscut și pentru pasiunea sa pentru automobile – deținând o colecție de peste 400 de mașini rare, expuse publicului la Muzeul Țiriac Collection. Una dintre celebrele sale povești implică un Ferrari F40 uitat timp de 10 ani într-o parcare din München, pe care și l-a amintit doar la insistențele administratorului garajului.

Ion Țiriac a fost, de-a lungul anilor, și o figură inovatoare – uneori controversată – în organizarea de turnee. A introdus zgura albastră la Madrid în 2012 și a înlocuit copiii de mingi cu modele profesioniste, generând reacții puternice în lumea tenisului.

Astăzi, la 85 de ani, Țiriac rămâne cel mai bogat tenisman din toate timpurile, un simbol al tranziției de la sportiv de performanță la vizionar în afaceri. Turneul Țiriac Open din București îi poartă numele și onorează contribuția sa la dezvoltarea tenisului românesc. Dintr-un copil crescut în lipsuri, într-o Românie marcată de război, Ion Țiriac a devenit un nume sinonim cu succesul în Europa de Est.