Bolea dă de pământ cu declarațiile lui Slusari: Importurile cerealelor ucrainene sunt nesemnificative

Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea susține că importul cerealelor ucrainene în Republica Moldova este nesemnificativ. „De la începutul anului până pe 8 mai în Republica Moldova au fost importate din Ucraina 177 tone de grâu, adică 7,5 tiruri de grâu”.

„Au fost importate, de asemenea, alte câteva mii de tone de porumb și 4 000 tone de floarea soarelui. Volumele sunt nesemnificative. Trebuie, însă, să monitorizăm îndeaproape importurile, ca să nu fie blocate cerealele noastre, ca agricultorii noștri să aibă unde să își depoziteze cerealele. În funcție de interesul național, noi vom recurge la măsurile care se vor cere ca să protejăm agricultorii noștri”, a punctat Bolea, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova din data de 10 mai.

Fermierii moldoveni au cerut în repetate rânduri impunerea restricțiilor pentru cerealele ucrainene, deoarece acest lucru a dus la prăbușirea prețurilor și se află în prag de faliment.

Alexandr Slusari, președintele Asociației Forța Fermierilor a amenințat cu proteste în data de 7 iunie

În data de 11 mai, Guvernul a anunțat răspicat că renunță la impunerea restricțiilor și că fluxul de cereale va fi monitorizat săptămânal. În cazul în care se vor înregistra volume mari vor fi luate măsurile necesare.

„Guvernul, prin intermediul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, împreună cu reprezentanții asociațiilor producătorilor agricoli, va monitoriza odată la două zile, informațiile despre cantitatea de cereale importate din Ucraina. În cazul înregistrării unui flux masiv de cereale, în măsura în care acestea nu vor mai putea fi stocate în depozitele din țară, Executivul va interveni pentru gestionarea situației în interesul producătorilor locali”, se arată în informația Guvernului după ce a renunțat la impunerea restricțiilor cerealelor ucrainene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #Cereale #restrictii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bitcoin își prelungește scăderile și a revenit în zona de 87 000 de dolari, pe fondul deciziei Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed) de a menține neschimbată dobânda de politică monetară, dar și al factorilor tehnici și geopolitici care apasă asupra piețelor.

După ce a testat fără succes rezistența din jurul nivelului de 90 500 de dolari, cea mai mare criptomonedă a schimbat direcția și a intrat din nou pe scădere, semnalând, potrivit analiștilor, riscul unei coborâri spre 85 000 de dolari. Evoluția vine într-un context în care dolarul american s-a întărit, iar investitorii s-au orientat masiv către materii prime, în special aur.

Aurul a atins noi maxime istorice, depășind pentru prima dată pragul de 5 600 de dolari uncia, în timp ce argintul a trecut de 120 de dolari. Cererea pentru metale prețioase este alimentată de incertitudini economice, tensiuni geopolitice și temeri legate de finanțele publice, ceea ce a redus interesul pentru active mai riscante, precum criptomonedele.

Decizia Fed de a păstra dobânzile neschimbate, după mai multe reduceri anul trecut, a fost anticipată de piețe. Totuși, mesajul de prudență privind inflația a susținut dolarul.

Analiștii subliniază că bitcoin se comportă în prezent mai degrabă ca un activ riscant, cu volatilitate ridicată, decât ca un refugiu împotriva deprecierii monedelor. Criptomoneda se află la aproximativ 30% sub maximul atins în toamnă și se mișcă într-un interval de consolidare, fără forța necesară pentru a sparge rezistențele importante.

Pe ansamblu, capitalizarea totală a pieței cripto a scăzut, iar majoritatea monedelor digitale mari au înregistrat pierderi. În paralel, în SUA continuă discuțiile privind reglementarea stablecoin-urilor, iar băncile avertizează asupra riscului ca sume uriașe din depozitele tradiționale să migreze către aceste active digitale, dacă vor fi permise dobânzi atractive.