Bombă pe piața imobiliară! Apartamentele noi au ajuns mai profitabile decât cele vechi

Acum 15 ani prețurile la apartamentele vechi din Chișinău erau similare sau chiar mai mari decât la cele noi. Or, în prezent diferența a ajuns de 1,4 ori, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Altfel spus apartamentele noi în varianta albă sunt cu 40% mai scumpe decât cele vechi, comparativ cu 22% acum 2 ani. În perioada de criză, diferența s-a redus puțin până la 36%, datorită faptului că oamenii în criză preferă obiecte mai ieftine.

„Pe termen mediu diferența va crește până la cel puțin 50% cu tendință clară de diferențiere puternică de preț între apartamentele noi față de cele vechi. Practic vorbind în 2020 la vânzarea unui apartament vechi de 70 m2 pe banii obținuți puteai cumpăra 57 m2 într-o casă nou, iar în prezent pentru același apartament poți procura doar 51 m2, iar în următorii 2-3 ani această suprafață va scădea până la 47 m2 și chiar mai puțin”, a punctat Ioniță.

Prețurile la apartamente în mun. Chișinău timp de jumătate de an au stagnat la nivelul de 745 Euro/m2, iar în primul trimestru din 2023 au înregistrat o creștere de cel puțin 2,3% ajungând la 766 Euro/m2 de locuință.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #preturi #apartamente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.