Bomba socială din Republica Moldova! Populația devine tot mai bolnavă. Cauzele acestui fenomen

Prevalența bolilor cronice în cazul populației din Republica Moldova, potrivit datelor Biroului Național de Statistică, rămâne a fi înaltă, practic fiecare a treia persoană suferă de cel puțin o boală cronică Prevalența generală a populației în ultimii ani înregistrează tendințe de descreștere: în anul 2020 au fost înregistrate 1037,7 cazuri la 1000 de locuitori, față de 1134 cazuri la 1000 de locuitori în anul 20191. Conform datelor Ministerului Sănătății în topul principalelor cauze ale morbidității sunt afecțiunile aparatului circulator.

Astfel, în anul 2021, din totalul populației 31,1% au indicat că suferă de cel puțin o boală cronică, dintre care 47,3% au menționat că suferă de cel puțin 2 boli cronice. Populația din mediul urban a raportat prezența cel puțin a unei boli cronice în proporție de 30,2%, comparativ cu 31,7% în mediul rural.

Cele mai mici rate de prevalenţă a bolilor cronice sunt înregistrate pentru copiii până la 18 ani (6,4%) și persoanele cuprinse în grupa de vârstă de 18-24 ani (7,1%). În cazul persoanelor adulte, prevalenţa bolilor cronice a înregistrat o pondere de 38,0%, inclusiv pentru persoanele în vârstă de 65 ani şi peste, pentru care ponderea persoanelor cu boli cronice este de 85,2%.

O rată a bolilor cronice mai mare în mediul rural 316 cazuri la 1000 locuitori față de 302 cazuri la 1000 locuitori din mediul urban. Populația rurală suferă mai mult de boli ale aparatului circulator (181,5‰ faţă de 174,9‰), boli osteo-articulare (85,4‰ faţă de 62,3‰), boli ale ochiului și urechii (17,7‰ față de 15,7‰) și boli genito-urinare (13,3‰ față de 14,1‰). Totodată, populația din mediul urban mai frecvent suferă de boli ale aparatului endocrin (58,6‰ faţă de 45,0‰ în mediul rural), boli ale aparatului digestiv (36,2‰ faţă de 33,5‰) și boli ale aparatului respirator (31,6‰ faţă de 14,8‰).

Rata prevalenţei bolilor cronice la femei este mai mare decât la bărbați (353 cazuri faţă de 264 cazuri la 1000 locuitori).

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#boli #sanatate #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.