Bomba socială din Republica Moldova! Populația devine tot mai bolnavă. Cauzele acestui fenomen

Prevalența bolilor cronice în cazul populației din Republica Moldova, potrivit datelor Biroului Național de Statistică, rămâne a fi înaltă, practic fiecare a treia persoană suferă de cel puțin o boală cronică Prevalența generală a populației în ultimii ani înregistrează tendințe de descreștere: în anul 2020 au fost înregistrate 1037,7 cazuri la 1000 de locuitori, față de 1134 cazuri la 1000 de locuitori în anul 20191. Conform datelor Ministerului Sănătății în topul principalelor cauze ale morbidității sunt afecțiunile aparatului circulator.

Astfel, în anul 2021, din totalul populației 31,1% au indicat că suferă de cel puțin o boală cronică, dintre care 47,3% au menționat că suferă de cel puțin 2 boli cronice. Populația din mediul urban a raportat prezența cel puțin a unei boli cronice în proporție de 30,2%, comparativ cu 31,7% în mediul rural.

Cele mai mici rate de prevalenţă a bolilor cronice sunt înregistrate pentru copiii până la 18 ani (6,4%) și persoanele cuprinse în grupa de vârstă de 18-24 ani (7,1%). În cazul persoanelor adulte, prevalenţa bolilor cronice a înregistrat o pondere de 38,0%, inclusiv pentru persoanele în vârstă de 65 ani şi peste, pentru care ponderea persoanelor cu boli cronice este de 85,2%.

O rată a bolilor cronice mai mare în mediul rural 316 cazuri la 1000 locuitori față de 302 cazuri la 1000 locuitori din mediul urban. Populația rurală suferă mai mult de boli ale aparatului circulator (181,5‰ faţă de 174,9‰), boli osteo-articulare (85,4‰ faţă de 62,3‰), boli ale ochiului și urechii (17,7‰ față de 15,7‰) și boli genito-urinare (13,3‰ față de 14,1‰). Totodată, populația din mediul urban mai frecvent suferă de boli ale aparatului endocrin (58,6‰ faţă de 45,0‰ în mediul rural), boli ale aparatului digestiv (36,2‰ faţă de 33,5‰) și boli ale aparatului respirator (31,6‰ faţă de 14,8‰).

Rata prevalenţei bolilor cronice la femei este mai mare decât la bărbați (353 cazuri faţă de 264 cazuri la 1000 locuitori).

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#boli #sanatate #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.