Bomba socială din Republica Moldova! Populația devine tot mai bolnavă. Cauzele acestui fenomen

Prevalența bolilor cronice în cazul populației din Republica Moldova, potrivit datelor Biroului Național de Statistică, rămâne a fi înaltă, practic fiecare a treia persoană suferă de cel puțin o boală cronică Prevalența generală a populației în ultimii ani înregistrează tendințe de descreștere: în anul 2020 au fost înregistrate 1037,7 cazuri la 1000 de locuitori, față de 1134 cazuri la 1000 de locuitori în anul 20191. Conform datelor Ministerului Sănătății în topul principalelor cauze ale morbidității sunt afecțiunile aparatului circulator.

Astfel, în anul 2021, din totalul populației 31,1% au indicat că suferă de cel puțin o boală cronică, dintre care 47,3% au menționat că suferă de cel puțin 2 boli cronice. Populația din mediul urban a raportat prezența cel puțin a unei boli cronice în proporție de 30,2%, comparativ cu 31,7% în mediul rural.

Cele mai mici rate de prevalenţă a bolilor cronice sunt înregistrate pentru copiii până la 18 ani (6,4%) și persoanele cuprinse în grupa de vârstă de 18-24 ani (7,1%). În cazul persoanelor adulte, prevalenţa bolilor cronice a înregistrat o pondere de 38,0%, inclusiv pentru persoanele în vârstă de 65 ani şi peste, pentru care ponderea persoanelor cu boli cronice este de 85,2%.

O rată a bolilor cronice mai mare în mediul rural 316 cazuri la 1000 locuitori față de 302 cazuri la 1000 locuitori din mediul urban. Populația rurală suferă mai mult de boli ale aparatului circulator (181,5‰ faţă de 174,9‰), boli osteo-articulare (85,4‰ faţă de 62,3‰), boli ale ochiului și urechii (17,7‰ față de 15,7‰) și boli genito-urinare (13,3‰ față de 14,1‰). Totodată, populația din mediul urban mai frecvent suferă de boli ale aparatului endocrin (58,6‰ faţă de 45,0‰ în mediul rural), boli ale aparatului digestiv (36,2‰ faţă de 33,5‰) și boli ale aparatului respirator (31,6‰ faţă de 14,8‰).

Rata prevalenţei bolilor cronice la femei este mai mare decât la bărbați (353 cazuri faţă de 264 cazuri la 1000 locuitori).

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#boli #sanatate #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.