Boom imobiliar. Ce arată cifrele

La sfârșitul lunii septembrie prețurile la imobile au continuat să crească. În capitală costul imobilelor s-a majorat cu 18,6% față de trimestrul doi din 2020 și cu 8,1% comparativ cu trimestrul patru al anului 2020, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Imobilele noi s-au scumpit cu aproape 10% la sfârșitul lunii septembrie sută față de trimestrul IV 2020 și cu 22,3% la sută față de trimestrul II 2020.

Bunurile imobile de pe piața secundară au avut o creștere de 3,4% față de trimestrul IV 2020 și cu 17,2% față de trimestrul II 2020.

Datele Bursei Imobiliare Lara relevă că la sfârșitul lunii august prețul mediu al metrului pătrat la apartamente era de 664 euro cu 6 euro mai mult comparativ cu luna iulie.

Veaceslav Ioniță, economistul IDIS Viitorul declară în emisiunea săptămânală de analize economice, că prețul apartamentelor caracterizează piața imobiliară din Republica Moldova. cele mai mici prețuri la apartamente au fost în anii 2019, 2020. Din a doua jumătate a anului 2020, se înregistrează o creștere de cel puțin 20%, cea mai mare creștere din ultimii 14 ani. În Chișinău, prețul apartamentelor noi a trecut de 800 de euro metrul pătrat, iar la cele de mâna a doua – de 670 de euro metrul pătrat. „Piața imobiliară din întreaga lume a cunoscut un bom până în 2008. După a fost a criza imobiliară, prețurile au căzut în majoritatea țărilor, însă doar timp de 2-3 ani și au revenit la normal. În Republica Moldova, căderea a durat până în 2020. După 12 ani de cădere, din 2020 avem creșterea prețurilor la apartamente cu circa 20%”.

#imobil #majorare #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.