Boom imobiliar. Ce arată cifrele

La sfârșitul lunii septembrie prețurile la imobile au continuat să crească. În capitală costul imobilelor s-a majorat cu 18,6% față de trimestrul doi din 2020 și cu 8,1% comparativ cu trimestrul patru al anului 2020, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Imobilele noi s-au scumpit cu aproape 10% la sfârșitul lunii septembrie sută față de trimestrul IV 2020 și cu 22,3% la sută față de trimestrul II 2020.

Bunurile imobile de pe piața secundară au avut o creștere de 3,4% față de trimestrul IV 2020 și cu 17,2% față de trimestrul II 2020.

Datele Bursei Imobiliare Lara relevă că la sfârșitul lunii august prețul mediu al metrului pătrat la apartamente era de 664 euro cu 6 euro mai mult comparativ cu luna iulie.

Veaceslav Ioniță, economistul IDIS Viitorul declară în emisiunea săptămânală de analize economice, că prețul apartamentelor caracterizează piața imobiliară din Republica Moldova. cele mai mici prețuri la apartamente au fost în anii 2019, 2020. Din a doua jumătate a anului 2020, se înregistrează o creștere de cel puțin 20%, cea mai mare creștere din ultimii 14 ani. În Chișinău, prețul apartamentelor noi a trecut de 800 de euro metrul pătrat, iar la cele de mâna a doua – de 670 de euro metrul pătrat. „Piața imobiliară din întreaga lume a cunoscut un bom până în 2008. După a fost a criza imobiliară, prețurile au căzut în majoritatea țărilor, însă doar timp de 2-3 ani și au revenit la normal. În Republica Moldova, căderea a durat până în 2020. După 12 ani de cădere, din 2020 avem creșterea prețurilor la apartamente cu circa 20%”.

#imobil #majorare #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul anunță pentru 2026 o majorare de peste 55% a investițiilor capitale, care ar urma să depășească pragul de 3 miliarde de lei — un nivel prezentat oficial drept „record istoric”. Într-un interviu pentru Ziua.md, economistul Veaceslav Ioniță avertizează însă că această creștere spectaculoasă este, în bună parte, o iluzie statistică, construită pe tăieri bugetare, restanțe din anii trecuți și o capacitate redusă de implementare la nivel central și local.

Potrivit expertului, fundamentul „saltului investițional” este problematic: majorarea nu provine din programe noi sau din extinderea investițiilor în infrastructură, ci din diminuarea drastică a altor categorii de cheltuieli. Din buget au fost tăiate 880 de milioane de lei de la întreținerea drumurilor și 190 de milioane de lei din subvențiile agricole — două domenii cu impact economic direct. „Nu vorbim de dezvoltare, ci de o optimizare contabilă care creează indicatori frumoși pe hârtie, dar afectează sectoare vitale”, afirmă Ioniță.

Un alt element ignorat în comunicarea oficială este faptul că o parte considerabilă a investițiilor prevăzute pentru anul viitor nu reprezintă proiecte noi. Bugetul pe 2026 este încărcat cu restanțe din 2025: lucrări neexecutate, datorii acumulate și angajamente rămase în aer. „Când investițiile capitale cresc doar pentru că aducem după noi restanțele, nu putem vorbi nici de record, nici de expansiune investițională. Este dovada unei capacități reduse de implementare”, subliniază economistul.

Cele mai afectate sunt administrațiile publice locale. Pentru 2025, guvernul a promis primăriilor investiții capitale de peste 5,2 miliarde de lei — însă în 10 luni au fost executate doar 1,52 miliarde, ceea ce înseamnă un grad de neexecutare de 71%. Restul proiectelor rămân blocate sau amânate. „Este deja un tipar: în anii electorali se împart promisiuni generoase, iar ulterior execuția se prăbușește. Primăriile se trezesc fără resurse, dar cu obligații față de cetățeni”, afirmă Ioniță, amintind situații similare după alegerile locale din 2023.

Analiza economistului arată că discrepanța dintre investițiile aprobate și cele efectiv realizate este structurală și recurentă. În perioada 2021–2024, din 9,3 miliarde de lei planificate, au fost executate doar 7,2 miliarde, iar restanțele depășesc 2,1 miliarde. În 2025, din cele 2,1 miliarde aprobate, până la finalul anului se estimează că vor fi realizate circa 1,1 miliarde. Diferența — peste un miliard — se mută automat în 2026.

Această situație, spune Ioniță, transformă investițiile capitale într-un instrument de percepție publică, nu într-o politică de dezvoltare. „Recordurile istorice își pierd sensul când sunt obținute prin tăieri, reetichetări și rostogolirea restanțelor. Impactul real în economie rămâne modest, iar tensiunile asupra primăriilor și sectoarelor strategice cresc.”

În concluzie, economistul consideră că anunțata creștere de „45–55%” a investițiilor capitale pentru 2026 este în mare parte una statistică, nu economică. În teren, efectele sunt limitate, iar fundația bugetară devine tot mai fragilă. „Imaginea optimistă este construită pe nisip. Fără reforme reale în managementul investițiilor publice, decalajul dintre promisiuni și rezultate va continua să se adâncească”, avertizează Veaceslav Ioniță.