China preia o treime din piața auto rusească după plecarea firmelor occidentale

Brandurile chineze au fost responsabile pentru aproape o treime din vânzările de pe piaţa auto din Rusia, arată datele analizate de Reuters, ceea ce indică creşterea importanţei Chinei după exodul companiilor occidentale, în urma invadării Ucrainei, potrivit Agerpres.

Vânzările de automobile şi vehicule comerciale uşoare (LVC) au scăzut cu aproape 61% în noiembrie, sancţiunile occidentale reducând accesul Rusiei la unele materiale şi ducând la reducerea cererii, preţurile ridicate afectând sectorul auto.

Dar vânzările de automobile ale brandurilor chineze, inclusiv Haval, Chery şi Geely au crescut, ajungând la 16.138 unităţi în noiembrie, aproape dublu faţă de nivelul de 8.235 din ianuarie, iar cota de piaţă a ajuns la 31,3%, de la 9,6%, arată datele agenţiei ruse Autostat.

Marţi, Association of European Businesses (AEB), care reprezintă companiile auto prezente pe piaţa rusă, a anunţat că în noiembrie vânzările de automobile şi vehicule comerciale uşoare au ajuns la 46.403 unităţi, iar pe ansamblul acestui an vânzările ar putea ajunge la 600.000 unităţi. După începerea conflictului din Ucraina, Association of European Businesses (AEB) şi-a revizuit previziunile privind vânzările de maşini noi în 2022, estimând un declin de aproximativ 50%, de la un avans de 3,3%.

„Există o producţie redusă a brandurilor auto occidentale şi puţine importuri, astfel încât piaţa este divizată între industriile auto din Rusia şi China”, a explicat analistul rus Vladimir Bespalov pentru Reuters.

Dacă nu se vor modifica condiţiile economice, producătorii chinezi, inclusiv Moskvich, ar putea reprezenta anul viitor 35% din vânzările din Rusia, susţine Bespalov, care se aşteaptă în 2023 la 800.000 de maşini vândute.

Vânzările de automobile noi produse în Rusia au scăzut semnificativ de la invadarea Ucrainei de către trupele ruseşti, în 24 februarie, sancţiunile limitând accesul la componente, iar mulţi producători auto străini şi-au suspendat operaţiunile în Rusia.

Conform datelor analizate de Reuters, vânzările de maşini second hand înregistrează creşteri, iar vehiculele din Japonia reprezintă mai mult de trei sferturi din importuri.

#brand #auto #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.