China preia o treime din piața auto rusească după plecarea firmelor occidentale

Brandurile chineze au fost responsabile pentru aproape o treime din vânzările de pe piaţa auto din Rusia, arată datele analizate de Reuters, ceea ce indică creşterea importanţei Chinei după exodul companiilor occidentale, în urma invadării Ucrainei, potrivit Agerpres.

Vânzările de automobile şi vehicule comerciale uşoare (LVC) au scăzut cu aproape 61% în noiembrie, sancţiunile occidentale reducând accesul Rusiei la unele materiale şi ducând la reducerea cererii, preţurile ridicate afectând sectorul auto.

Dar vânzările de automobile ale brandurilor chineze, inclusiv Haval, Chery şi Geely au crescut, ajungând la 16.138 unităţi în noiembrie, aproape dublu faţă de nivelul de 8.235 din ianuarie, iar cota de piaţă a ajuns la 31,3%, de la 9,6%, arată datele agenţiei ruse Autostat.

Marţi, Association of European Businesses (AEB), care reprezintă companiile auto prezente pe piaţa rusă, a anunţat că în noiembrie vânzările de automobile şi vehicule comerciale uşoare au ajuns la 46.403 unităţi, iar pe ansamblul acestui an vânzările ar putea ajunge la 600.000 unităţi. După începerea conflictului din Ucraina, Association of European Businesses (AEB) şi-a revizuit previziunile privind vânzările de maşini noi în 2022, estimând un declin de aproximativ 50%, de la un avans de 3,3%.

„Există o producţie redusă a brandurilor auto occidentale şi puţine importuri, astfel încât piaţa este divizată între industriile auto din Rusia şi China”, a explicat analistul rus Vladimir Bespalov pentru Reuters.

Dacă nu se vor modifica condiţiile economice, producătorii chinezi, inclusiv Moskvich, ar putea reprezenta anul viitor 35% din vânzările din Rusia, susţine Bespalov, care se aşteaptă în 2023 la 800.000 de maşini vândute.

Vânzările de automobile noi produse în Rusia au scăzut semnificativ de la invadarea Ucrainei de către trupele ruseşti, în 24 februarie, sancţiunile limitând accesul la componente, iar mulţi producători auto străini şi-au suspendat operaţiunile în Rusia.

Conform datelor analizate de Reuters, vânzările de maşini second hand înregistrează creşteri, iar vehiculele din Japonia reprezintă mai mult de trei sferturi din importuri.

#brand #auto #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.