Briefingul Zilei: Cum funcționează Parlamentul Republicii Moldova

Republica Moldova este un stat parlamentar. Asta înseamnă că Legislativul este organul reprezentativ suprem al poporului. Deputații sunt aleși o dată la 4 ani, prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.
După ce a fost ales, Parlamentul se convoacă la ședința de constituire, apoi se formează fracțiunile. Potrivit legii, acestea trebuie să aibă cel puțin cinci deputați.

Șeful Legislativului este speakerul sau altfel spus președintele Parlamentului. Fiecare fracțiune formată poate propune o persoană pentru funcție, apoi urmează votul secret.

Preşedintele Legislativului va conduce instituția pe durata mandatului Parlamentului și poate fi revocat înainte de termen la cererea fracţiunii care l-a propus sau a 1/3 din numărul deputaților.

Instituția are un Regulament în baza căruia activează. Deputații sunt obligați să îl respecte. Dacă nu se vor prezenta la ședințele plenare sau vor încălca ordinea în cadrul lor, aleșii poporului riscă sancțiuni, interdicții de a veni în plen o perioadă sau ridicarea salariului.

Parlamentul are Birou Permanent și Comisii permanente, iar la necesitate se pot forma și comisii speciale.
Biroul permanent se creează luând în considerare reprezentarea proporțională a fracțiunilor în Legislativ. Membrii lui sunt responsabili de buna funcționare a instituției, setarea agendelor și datelor ședințelor plenare, determinarea componenței comisiilor permanente și asigurarea transparenței.

Membrii comisiilor permanente avizează proiectele de lege, au grijă ca acestea să nu fie în contradicție cu alte reglementări în vigoare, desfășoară consultări publice și pot forma grupuri de lucru cu experţi şi specialişti în anumite domenii.

Ședințele Parlamentului sunt publice, însă în unele situații deputații pot cere reuniune cu ușile închise. Potrivit Constituției, Parlamentul adoptă legi, hotărâri, moțiuni, declară referendumuri, aprobă direcțiile principale a politicii statului, doctrina militară, a țării, acordă vot de încredere sau neîncredere Guvernului, ratifică, denunţă, suspendă sau anulează tratate internaționale, stabilește bugetul țării, poate declara stare de urgență, asediu sau război și exercita alte atribuții pe care i le conferă Legea Supremă.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Austria a decis să înjumătățească TVA-ul deja redus la alimente și să diminueze cu o treime tarifele la electricitate, într-un efort de a limita una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din zona euro, relatează Bloomberg.

Începând cu martie 2026, peste 400.000 de gospodării vor beneficia de prețuri mai mici la energie. Verbund, principalul producător și furnizor de electricitate din țară, va aplica reducerea atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru companii.

Pentru o gospodărie cu un consum anual de 3.500 kWh, economiile vor depăși 200 de euro pe an, potrivit publicației The Local.

Măsurile vin după adoptarea, în decembrie 2025, a unei legislații care introduce o „garanție de reducere a prețurilor”, menită să asigure că scăderile de pe piața angro a energiei sunt transferate direct către consumatori.

Contextul energetic rămâne însă tensionat, după ce Rusia a întrerupt livrările de gaze către Austria în noiembrie 2024, fapt care a amplificat presiunile asupra prețurilor la energie.

Pe lângă măsurile de sprijin pentru populație, guvernul austriac pregătește stimulente consistente pentru sectorul industrial și tehnologic. Cancelarul Christian Stocker a anunțat alocarea a 2,6 miliarde de euro pentru domenii strategice precum inteligența artificială, calculul cuantic și fotonica.

Totodată, autoritățile intenționează să adopte o legislație care să permită circulația vehiculelor autonome pe drumurile publice, ca parte a eforturilor de modernizare a infrastructurii și de atragere a investițiilor.