BRIEFINGUL ZILEI: Cum pot vota moldovenii prin poștă la alegerile de pe 28 septembrie

În cadrul parlamentarelor din acest an, a fost extinsă lista țărilor în care moldovenii își pot exprima opțiunea de vot prin poștă. Este vorba despre Statele Unite ale Americii, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda, Islanda, Japonia, Coreea, Australia și Noua Zeelandă.

Persoanele care se vor afla în aceste state și vor să își exercite dreptul de a vota prin corespondență trebuie să se înregistreze până pe 14 august 2025 pe pagina Comisiei Electorale Centrale.

Dacă renunță la intenția de a-și exercita dreptul de vot prin corespondență, alegătorul are dreptul să-și anuleze înregistrarea cel târziu până pe 29 august 2025.

În procesul înregistrării pentru votul prin corespondență, alegătorul va comunica adresa poștală la care solicită să fie expediat plicul cu materialele pentru votare, adresa de e-mail validă, numărul de telefon și fotografia cu faţa alegătorului efectuată simultan cu actul de identitate care confirmă dreptul de vot.

După ce va prezenta toate informațiile necesare, cetățeanul va fi inclus în lista electorală pentru votul prin corespondență și va primi plicul cu materialele pentru votare.

Pentru a asigura secretul votului, autoritățile electorale vor utiliza două plicuri: unul exterior personalizat, cu datele destinatarului, iar altul – interior, depersonalizat, cu etichetă de securitate, în care este introdus buletinul de vot.

Persoana care participă la alegeri prin corespondență va semna o declarație privind abținerea de la votarea multiplă și va confirma că și-a exprimat opțiunea în mod secret. Funcționarii electorali susțin că prin semnarea acestui document cetățeanul informează că știe despre răspunderea juridică pentru încălcarea acestor principii.

Expedierea buletinelor de vot pentru votarea prin corespondență începe cel târziu cu 20 de zile înainte de alegeri. Organul electoral va declara valide buletinele de vot recepționate prin poștă până în vinerea dinaintea scrutinului, ora 18:00, conform fusului orar al țării gazdă.

Dacă documentele sunt recepționate după termenul limită stabilit, buletinul de vot se anulează, cetățeanul este notificat și poate merge la secția de votare, ca să își exprime alegerea.

Cheltuielile legate de organizarea și desfășurarea votării prin corespondență se suportă de bugetul de stat.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.