Britanicii au probleme și cu micul dejun. S-a scumpit cu peste 70% în doi ani

Costul produselor de bază care alcătuiesc un mic dejun obişnuit a crescut cu peste 70% în ultimii doi ani în Regatul Unit, potrivit celui mai recent indice al produselor de bază pentru micul dejun realizat de platforma de investiţii eToro.

„Rata de creştere depăşeşte dramatic creşterea de 11% a Indicelui Preţurilor de Consum din Marea Britanie pe aceeaşi perioadă, ceea ce indică faptul că este posibil să mai apară şi alte probleme de preţ pentru consumatori, în timp ce companiile alimentare caută modalităţi de a-şi compensa costurile”, se menţionează în analiza citată.

eToro Breakfast Commodity Index se bazează pe preţurile spot ale unui coş de nouă produse tipice pentru micul dejun: grâu, zahăr, cacao, ovăz, carne de porc, suc de portocale, cafea, lapte şi ceai.

Din iulie 2020, indicele a crescut cu 71%, principalii factori care au cauzat această tendinţă de creştere fiind războiul din Ucraina, problemele legate de lanţul de aprovizionare la nivel mondial şi vremea nefavorabilă.

Sucul de portocale a înregistrat cea mai abruptă creştere de preţ dintre toate produsele din coşul pentru micul dejun, preţul său de bază crescând cu 124% în doi ani, în mare parte din cauza unei recolte deosebit de slabe de portocale în SUA, cauzată de vremea nefavorabilă şi de boli.

Preţul cafelei a crescut, de asemenea, vertiginos, cu 94% în aceeaşi perioadă, din nou ca urmare a vremii nefavorabile din principalele ţări producătoare, cum ar fi Brazilia, precum şi din cauza problemelor cu lanţurile de aprovizionare la nivel mondial.

Nu la mare distanţă, preţul cărnii de porc a sărit cu 80% faţă de iulie 2020 – o tendinţă considerată a fi rezultatul creşterii costurilor de transport şi a costurilor forţei de muncă.

eToro este o platformă de investiţii fondată în 2007, care permite tuturor să investească în activele pe care şi le doresc, de la acţiuni la mărfuri până la active cripto. Până în prezent există peste 27 milioane de utilizatori înregistraţi pe acesată platformă.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#dejun #englezi #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.