"Bucătarul lui Putin" recunoaște pentru prima dată că este fondatorul grupului de mercenari Wagner

Omul de afaceri rus și aliatul lui Vladimir Putin, Evgheni Prigojin, a admis că a fondat grupul de mercenari Wagner și a confirmat prezența acestuia în țări din America Latină și Africa. Este prima confirmare publică a acestei legături pe care Prigojin, poreclit „Bucătarul lui Putin”, a negat-o anterior.

Într-o postare pe reţelele sociale ale companiei sa Concord, Prigojin a spus că a fondat grupul paramilitar în scopul trimiterii de combatanţi competenţi în regiunea ucraineană Donbas, în 2014.

”La acel moment, 1 mai 2014, a luat naştere un grup de patrioţi care şi-a luat numele Grupul tactic al batalionului Wagner”, a explicat omul de afaceri într-un comunicat.

Prigojin a negat anterior legăturile cu Wagner.

„Eu însumi am curățat vechile arme, am găsit specialiști care m-ar putea ajuta cu asta. Acești tipi, eroi care au apărat poporul sirian, alți oameni din țările arabe, africanii săraci și latino-americanii au devenit stâlpii patriei noastre”, a adăugat Prigojin.

Prigojin, în vârstă de 61 de ani, este pe lista celor sancționați de UE și SUA în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

#wagner #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.