"Bucătarul lui Putin" recunoaște pentru prima dată că este fondatorul grupului de mercenari Wagner

Omul de afaceri rus și aliatul lui Vladimir Putin, Evgheni Prigojin, a admis că a fondat grupul de mercenari Wagner și a confirmat prezența acestuia în țări din America Latină și Africa. Este prima confirmare publică a acestei legături pe care Prigojin, poreclit „Bucătarul lui Putin”, a negat-o anterior.

Într-o postare pe reţelele sociale ale companiei sa Concord, Prigojin a spus că a fondat grupul paramilitar în scopul trimiterii de combatanţi competenţi în regiunea ucraineană Donbas, în 2014.

”La acel moment, 1 mai 2014, a luat naştere un grup de patrioţi care şi-a luat numele Grupul tactic al batalionului Wagner”, a explicat omul de afaceri într-un comunicat.

Prigojin a negat anterior legăturile cu Wagner.

„Eu însumi am curățat vechile arme, am găsit specialiști care m-ar putea ajuta cu asta. Acești tipi, eroi care au apărat poporul sirian, alți oameni din țările arabe, africanii săraci și latino-americanii au devenit stâlpii patriei noastre”, a adăugat Prigojin.

Prigojin, în vârstă de 61 de ani, este pe lista celor sancționați de UE și SUA în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

#wagner #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O aeronavă a companiei HiSky, controlată de pilotul moldovean, Iulia Scorpan, cu destinația Hurghada (Egipt), s-a întors duminică seara pe Aeroportul Internațional Henri Coandă din București, după ce la bord a fost semnalată activarea unui senzor de presurizare. La sol au fost mobilizate echipe de intervenție, conform procedurilor standard.

Potrivit informării oficiale, avionul decolase la ora 19:19, iar problema a fost detectată la aproximativ 30 de minute de la decolare. La bord se află 180 de pasageri și 6 membri ai echipajului.

Pilotul Cezar Osiceanu a explicat că depresurizarea este un scenariu critic prevăzut în checklisturile de avarie și poate fi de două tipuri lentă sau rapidă.

„Depresurizarea lentă poate conduce la catastrofe precum cea a avionului companiei grecești Helios, când hipoxia puternică a împiedicat echipajul să mai reacționeze”, a precizat Osiceanu.

Acesta a adăugat că, în cazul avionului Airbus A320 operat de HiSky, estimarea preliminară indică o depresurizare rapidă produsă la nivelul de zbor 340–370 (aproximativ 11.000–12.000 metri), situație care poate provoca instalarea rapidă a hipoxiei la altitudini mari.

Arafat: „Ne așteptăm la o aterizare fără probleme”
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a declarat că decizia de revenire la Otopeni a fost una preventivă și conformă procedurilor de siguranță.

„Ne așteptăm ca aterizarea să fie fără probleme, avem forțe mobilizate, aceasta fiind procedura”, a spus Arafat.

El a precizat că aeronava a coborât deja la o altitudine la care presurizarea nu mai este necesară și că, până în prezent, nu există informații despre pasageri care ar avea nevoie de îngrijiri medicale. Mai multe spitale din București au fost totuși alertate preventiv.

Conform Aeroportului Otopeni, aeronava survolează zona pentru reducerea greutății și pregătirea aterizării în condiții optime, manevră estimată să dureze aproximativ o oră.
Autoritățile subliniază că mobilizarea amplă de la sol face parte din procedurile standard de siguranță și nu indică neapărat existența unei situații critice la bord.

#Otopeni #avarie #avion