Bucureștiul, speranța Chișinăului! Maia Sandu: Putem plăti prețul energiei din România

Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, a declarat într-un interviu pentru G4Media că pentru țara sa este ”o provocare zilnică să asigurăm furnizarea energiei electrice pentru ziua următoare”. Maia Sandu a dat detalii despre discuțiile de la București cu președintele Iohannis și premierul Ciucă, spunând că cei doi i-au dat promis că vor căuta soluții pentru a crește cantitatea de energie furnizată Moldovei.

Întrebată dacă prețul pe care Republica Moldova îl plătește pentru energia electrică din România este suportabil pentru Chișinău, președinta Maia Sandu a spus că ”este un preț pe care îl putem plăti, chiar dacă este puțin mai mare decât ce au plătit consumatorii noștri acum câteva luni, dar este prețul pe care am vrea să să-l plătim și în continuare”.

Am primit o asigurare că România vrea să ne ajute și va căuta toate resursele, toate soluțiile pentru ca să ne ajute. Este foarte, foarte important pentru noi, așa cum am spus și în Parlament, acest ajutor ne va permite să rămânem parte a lumii libere și și acesta este obiectivul nostru.

Noi cumpărăm, dacă nu greșesc, aproape 200 de megawați astăzi din România și ar trebui să mai creștem puțin această cantitate. Probabil această cantitate cumpărate din România reprezintă o treime sau mai mult. Ar trebui să avem această rezervă, să știm că putem să cumpărăm mai mult în situația în care nu reușim să cumpărăm deloc de la Cuciurgan.

#Energie #import #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.