Bulgarii conduc în medie 21.000 km anual, arată un studiu internaţional

Maşinile din Bulgaria au un kilometraj mediu anual de 20.999 km, care este a 13-a cea mai mare cifră în rândul celor 27 de ţări europene plus Statele Unite ale Americii, ale căror vehicule sunt verificate pe CarVertical, un serviciu de verificare a istoricului vehiculelor cu sediul în Tallin. Raportul a fost publicat pe site-ul companiei la începutul lunii iulie şi analizat de presa bulgară.

Vehiculele din Ţările de Jos au cel mai ridicat kilometraj mediu anual – 29.851 km, urmate de maşinile din Spania (29.017 km), Danemarca (27.346 km), Belgia (24.308 km) şi Franţa (23.775 km), se arată în raport.

În mod curios, kilometrajul raportat pentru Bulgaria este mai mare decât cel pentru maşinile importate din Statele Unite (16.941 km). De fapt, SUA se află în partea de jos a clasamentului. Asta nu înseamnă că americanii conduc mai puţin decât oamenii din alte ţări, dar majoritatea vehiculelor importate din SUA ajung în Europa grav avariate. În caz contrar, dealerii de maşini nu ar considera profitabil să le revândă, explică CarVertical.

Numărul de kilometri parcurşi pe an de maşini este unul dintre cei mai importanţi factori pe care trebuie să îi luaţi în considerare atunci când cumpăraţi o maşină, iar dacă ştiţi cât de mult conduc oamenii din ţara voastră într-un an puteţi să fiţi atenţi la posibilele modificări ale contorului de parcurs, spune compania.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.