Businessul autohton, îmbătat de iluzia optică că totul merge bine! Sturza: La unii din ei continuă dolce vita

08 Nov. 2022, 17:17
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Nov. 2022, 17:17 // Actual //  bani.md

Vremurile grele amenință businessul autohton, în contextul crizei mondiale. „Îmbătați de cifrele vânzărilor în creștere, stimulate de inflație, mulți din businessul autohton au o iluzie optică – totul merge perfect! Nu mai puțin liniștiți stau și angajații. La unii din ei continuă dolce vita din perioada de pandemie – munca de acasă (a se citi plajă, parc, bar), relaxare și voie bună. La o adică, își vor găsi o nouă slujbă. Așa cum au făcut-o în perioada „marii demisii”. Și pe bune, cei cu lopata, târnăcopul, generic vorbind, gulerele albastre, poate. Nu și cei cu gulerele albe”, susține fostul premie și actualul om de afaceri Ion Sturza.

Potrivit lui,  „lucoarea” în economie vine din Vest. Toate studiile arată că peste 90% de conducători din businessul american se așteaptă la o recesiune. Cauzele ei sunt subiectul altei discuții. Nu cred că noi aici, pe plaiurile noastre mioritice, vom scăpa…

„Ce fac în aceste condiții companiile? Corect – reduc costurile. La tot. În primul rând, cu personalul. Primele care au început sunt companiile din sectorul tehnologic, care în pandemie au angajat într-o veselie – Amazon, Microsoft, Netflix, Tesla – sute de mii de angajați. Cine sunt primii „candidați”? Cei cu venituri mari din oficii. Urmați de alți „albișori”. Și, în primul rând, cei care continuă să lucreze de la distanță, dar și cei cu contracte temporare, part-time etc”, spune omul de afaceri.

Omul de afaceri afirmă că e cam cinic, dar devine tot mai evident că inflația devenită epică poate fi redusă cu „puțin” șomaj, 6-10%. Asta se și întâmplă. După, va fi mai bine.

„Vor scăpa cei din alte sectoare, de exemplu, „hapsânii” din energie și bănci, care se află la profituri record și care continuă să angajeze la turații maxime? Nu cred. Consumul de energie scade dramatic, numărul clienților eligibili la fel”, a punctat fostul premier.

 

Realitatea Live

03 Feb. 2026, 07:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Feb. 2026, 07:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Darea în exploatare a Liniei Electrice Aeriene de 400 kV Vulcănești–Chișinău continuă să fie tergiversată, deși proiectul a fost prezentat drept unul strategic pentru securitatea energetică a Republicii Moldova.

În toiul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 28 octombrie, ex-premierul Dorin Recean promitea că linia va fi pusă în funcțiune până la sfârșitul anului 2025. Acest termen nu a fost respectat. Ulterior, ministrul Energiei Dorin Junghietu anunța că finalizarea este planificată pentru luna februarie, iar acum termenul a fost din nou amânat, până la sfârșitul lunii martie.

Invitat în emisiunea Cabinetul din umbră de la Jurnal TV, Dorin Junghietu a explicat că estimările inițiale s-au bazat pe presupuneri tehnice care nu au ținut cont de dificultățile apărute ulterior. Potrivit acestuia, în lunile octombrie și noiembrie au fost înregistrate condiții meteo „complet neprevăzute”, care au îngreunat lucrările, în special în stațiile electrice.

Ministrul a precizat că lucrările de construcție pe linie au fost finalizate la sfârșitul lunii noiembrie, iar în luna ianuarie au avut loc ajustările și testările tehnice. Totuși, proiectul nu se rezumă doar la linia propriu-zisă, ci include și două stații electrice – Vulcănești și Chișinău – unde au apărut întârzieri logistice, inclusiv la livrarea echipamentelor.

„Linia nu înseamnă doar linie, înseamnă și două stații electrice. Acolo au fost întârzieri de ordin logistic, care au contribuit la prelungirea termenului”, a declarat Junghietu, menționând că, în pofida vremii nefavorabile, contractorii au lucrat inclusiv pe ger.

Noul termen discutat cu antreprenorii este luna martie, „eventual spre sfârșitul lunii martie”.
Linia Electrică Aeriană de 400 kV Vulcănești–Chișinău, cunoscută și ca „Linia Independenței”, are o lungime de 157 de kilometri și este susținută de 507 piloni, fiind considerată una dintre cele mai importante infrastructuri energetice menite să reducă dependența energetică a Republicii Moldova.