Businessul autohton, îmbătat de iluzia optică că totul merge bine! Sturza: La unii din ei continuă dolce vita

Vremurile grele amenință businessul autohton, în contextul crizei mondiale. „Îmbătați de cifrele vânzărilor în creștere, stimulate de inflație, mulți din businessul autohton au o iluzie optică – totul merge perfect! Nu mai puțin liniștiți stau și angajații. La unii din ei continuă dolce vita din perioada de pandemie – munca de acasă (a se citi plajă, parc, bar), relaxare și voie bună. La o adică, își vor găsi o nouă slujbă. Așa cum au făcut-o în perioada „marii demisii”. Și pe bune, cei cu lopata, târnăcopul, generic vorbind, gulerele albastre, poate. Nu și cei cu gulerele albe”, susține fostul premie și actualul om de afaceri Ion Sturza.

Potrivit lui, „lucoarea” în economie vine din Vest. Toate studiile arată că peste 90% de conducători din businessul american se așteaptă la o recesiune. Cauzele ei sunt subiectul altei discuții. Nu cred că noi aici, pe plaiurile noastre mioritice, vom scăpa…

„Ce fac în aceste condiții companiile? Corect – reduc costurile. La tot. În primul rând, cu personalul. Primele care au început sunt companiile din sectorul tehnologic, care în pandemie au angajat într-o veselie – Amazon, Microsoft, Netflix, Tesla – sute de mii de angajați. Cine sunt primii „candidați”? Cei cu venituri mari din oficii. Urmați de alți „albișori”. Și, în primul rând, cei care continuă să lucreze de la distanță, dar și cei cu contracte temporare, part-time etc”, spune omul de afaceri.

Omul de afaceri afirmă că e cam cinic, dar devine tot mai evident că inflația devenită epică poate fi redusă cu „puțin” șomaj, 6-10%. Asta se și întâmplă. După, va fi mai bine.

„Vor scăpa cei din alte sectoare, de exemplu, „hapsânii” din energie și bănci, care se află la profituri record și care continuă să angajeze la turații maxime? Nu cred. Consumul de energie scade dramatic, numărul clienților eligibili la fel”, a punctat fostul premier.

#busi ess #criză #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Producția de petrol a Federației Ruse s-a situat, la finalul anului 2025, la 512 milioane de tone, a declarat vicepremierul Alexandr Novak într-un articol publicat în revista „Energeticeskaia Politika”. Nivelul reprezintă cel mai redus volum din 2009, când Rusia extrăgea 494,2 milioane de tone.

Datele prezentate de Novak arată că producția a scăzut pentru al treilea an consecutiv: 535 milioane tone în 2022, 530 milioane tone în 2023 și 516 milioane tone în 2024.

Chiar și în anul pandemic 2020, producția a fost ușor mai mare, de 512,7 milioane de tone.

Guvernul rus planificase pentru 2025 o creștere a extracției până la 520 milioane de tone, iar acordul OPEC+ permitea majorarea cotei Rusiei de la 8,98 la 9,57 milioane de barili pe zi. În realitate însă, la sfârșitul anului, producția zilnică a ajuns doar la 9,33 milioane barili, iar în luna decembrie extracția a început să scadă brusc, cu aproximativ 250 de mii de barili pe zi.

Potrivit analistului Ianis Kluge, expert al Institutului German pentru Probleme de Securitate Internațională, declinul este legat direct de sancțiunile impuse de SUA împotriva Rosneft și Lukoil, care au afectat exporturile spre India și China. De la intrarea în vigoare a sancțiunilor, la sfârșitul lunii noiembrie, aproximativ 35 de milioane de barili de petrol au rămas blocați în tancuri petroliere pe mare, din lipsă de cumpărători și spații de depozitare.

Situația este agravată de prăbușirea prețului petrolului rusesc Urals, care se vinde în prezent la 35–37 de dolari pe baril, cu un discount de aproape 50% față de Brent. Potrivit estimărilor Reuters, la jumătate dintre proiectele petroliere din Rusia companiile pierd în medie circa 5 dolari la fiecare baril vândut. Ca urmare, profiturile marilor companii au scăzut drastic: Rosneft – de trei ori, Lukoil – de două ori, iar Gazprom Neft – cu 54%.

Expertul Craig Kennedy, de la Davis Center for Russian and Eurasian Studies, avertizează că industria petrolieră rusă, care asigură circa un sfert din veniturile bugetare și aproape jumătate din exporturile țării, „alunecă treptat într-o criză”. La apogeu, în 2019, Rusia producea 560 milioane de tone anual, un record post-sovietic, nivel care nu a mai fost atins după pandemia de COVID-19 și declanșarea războiului.

Perspectivele pe termen lung sunt și mai sumbre. Conform strategiei energetice a Federației Ruse, aprobate anul trecut de guvern, producția de petrol ar putea scădea la 477 milioane de tone până în 2036 și la 287 milioane de tone până în 2050, în așa-numitul „scenariu inerțial”. În acest caz, exporturile s-ar putea reduce de trei ori, de la 234 la doar 79 milioane de tone anual.

În „scenariul de stres”, care presupune înăsprirea sancțiunilor occidentale și accelerarea renunțării globale la hidrocarburi, până în 2050 Rusia ar mai produce doar 171 milioane de tone de petrol pe an, iar exporturile ar putea coborî la zero.