Butoi cu pulbere în coasta Moldovei. Chișinăul, în cărțile Rusiei de a controla Gurile Dunării

Fostul ministru de externe Cristian Diaconescu spune că regiunea Mării Negre va fi „testată” în următorii ani de Federația Rusă în încercarea lui Vladimir Putin de a redefini relația Moscovei cu NATO, iar România, dacă vrea să conteze, ar trebui să se implice mai mult decât simpla exprimare diplomatică a „preocupării” față de comportamentul Rusiei. „Dacă nu ești la masa negocierii, ești în meniu”, a avertizat la Digi24 fostul șef al diplomației, reamintind cuvintele unui celebru politolog american, fost consilier pe probleme de securitate națională.

În opinia lui Cristian Diaconescu, Rusia nu a renunțat la planurile mai vechi de a controla Gurile Dunării, pentru că tot ceea ce face în ultimii ani are legătură cu bazinul Mării Negre și de aceea, atenția ar trebui îndreptată către această regiune, inclusiv către Republica Moldova.

În plus, atrage atenția diplomatul, angajamentele NATO sunt mai ferme în zona de nord a flancului estic, acolo NATO „are glonțul pe țeavă”, în timp ce pentru regiunea noastră, poziția Alianței este mai flexibilă, viteza de reacție urmând să fie adaptată. Tocmai de aceea, crede Cristian Diaconescu, ar fi nevoie să creăm un proiect regional propriu de apărare. În acest context, fostul ministru de externe a criticat declarațiile venite de la Sofia, unde ministrul apărării a apreciat că Bulgaria nu este amenințată și, deci, n-ar fi nevoie de o prezență a trupelor NATO.

„Sper că vom avea o politică inteligentă și preventivă și (…) nu ne așteptăm ca alții să fie și capabili, și disponibili să ne înțeleagă urgențele noastre de securitate”, a punctat Cristian Diaconescu, marți seara, într-o intervenție la Digi24.

Federația Rusă dorește două tipuri de tratat

Statele Unite și Rusia au decis să aibă consultări bilaterale care vor începe pe 10 ianuarie la Geneva și vor fi urmate de o reuniune a Consiliului NATO – Rusia pe 12 ianuarie și de o reuniune a OSCE, pe 13 ianuarie, deci „deocamdată, cel puțin, amenințarea cu forța este înlocuită cu argumentul dialogului, al cooperării diplomatice și sperăm și al unui proiect politic”, spune Cristian Diaconescu.

El a explicat că Federația Rusă dorește două tipuri de tratat: un tratat legat de cooperarea cu Washingtonul, însă în termenii Moscovei, și un alt tratat, care practic ar pune Alianța Nord-Atlantică în situația nu numai de a nu se mai extinde spre Est, dar și de a reveni la granițele din 1997.

„Acest lucru ar însemna, practic, că noi, statele venite după anul 2000 în NATO, nu ne-am mai bucura de protecția acestei structuri. Dacă s-ar întâmpla așa ceva (excluderea unor membri – n.r.), Alianța Nord-Atlantică și de facto, și de jure nu ar mai exista”, a punctat Cristian Diaconescu, sugerând că o astfel de idee nu ar fi niciodată acceptată.

În flancul estic, lipsește „conștientizarea” amenințării

„Țările din flancul estic sunt cele mai amenințate în acest moment. Într-adevăr, situația pe o perioadă lungă de timp va fi foarte complicată în această zonă. Nu lipsește parteneriatul cu Statele Unite, nu lipsește încrederea în Alianța Nord-Atlantică și implicit în proiectul european de sprijin al Alianței Nord-Atlantice. Ceea ce, după părerea mea, lipsește este conștientizarea în flancul estic, adică între țările de aici, din această regiune, în ceea ce privește propria apărare și propriile interese de securitate. Discutăm numai cum vine cineva să ne apere. În ce măsură suntem capabili noi să creăm un proiect regional propriu, ei, aici sunt dificultăți și probleme. De exemplu, dacă ar fi să amintesc, Bulgaria a anunțat că nu consideră că situația din proximitatea estică ar impune desfășurarea forțelor NATO pe teritoriul său”, a subliniat Cristian Diaconescu.

Zbigniew „Brzezinski (diplomat și politolog american – n.r.) spunea că dacă nu ești la masa negocierii, ești în meniu, așa că, din punctul de vedere al României, ar trebui să aibă toate capacitățile – sigur, dacă le posedă – politice, diplomatice și militare capabile, armonizate și sincronizate în așa fel, încât să aibă și parteneri, dar să aibă și propria autoritate în ceea ce privește nu numai frontiera estică a NATO, ci și a țării noastre”, a arătat fostul ministru de externe.

Rusia, „vecina” României?

Visul care i se atribuie lui Vladimir Putin de a dori o refacere sub o formă sau alta a Uniunii Sovietice este un „joc în desfășurare”, dar cât de plauzibil este un astfel de scenariu depinde de foarte mulți factori. „Trăim într-o lume intercondiționată. De la energie până la controlul armamentului nuclear sau convențional sunt o serie de aranjamente care se încheie, unele dintre ele se destramă, unele dintre ele, care există, se încalcă. Din punctul de vedere al României, din această regiune – atât de tensionată, care va fi testată în următorii cinci-șase ani – noi nu vom putea pleca, pentru că aici ne-a pus Dumnezeu. Or, din această perspectivă, aș fi foarte atent la ceea ce se întâmplă în Republica Moldova și mai ales la gurile Dunării atunci când este vorba despre un pas în plus în ceea ce privește Federația Rusă și testarea solidarității Alianței Nord-Atlantice”, atrage atenția Cristian Diaconescu.

#NATO #razboi #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.