Campanie de lux! Cine sunt campionii finanțării electorale

Până la 8 septembrie, 21 din cei 23 de concurenți electorali au deschis conturi de campanie, iar 19 dintre aceștia au depus rapoarte financiare, arată datele prezentate de Asociația Promo-LEX.

Conform rapoartelor, veniturile declarate însumează circa 28,4 milioane de lei, provenite în special din donații ale persoanelor fizice (47%) și transferuri din conturile curente ale partidelor (37%). Cele mai mari sume au fost raportate de PAS, Blocul Electoral Alternativa, BE Patriotic și Partidul Nostru, formațiuni care cumulează 78% din totalul veniturilor.

Cheltuielile declarate depășesc 21,5 milioane de lei, majoritatea fiind direcționate spre materiale promoționale (51%) și publicitate (35%).

Monitorizarea civică realizată de Promo-LEX a identificat însă discrepanțe între rapoartele oficiale și cheltuielile reale, estimând sume neraportate de peste 1,3 milioane de lei la 14 concurenți. Printre cei vizați se numără CUB, Mișcarea Respect Moldova (MRM) și BE Patriotic.

Promo-LEX atrage atenția că astfel de abateri pot afecta transparența și corectitudinea procesului electoral, subliniind necesitatea unui control mai riguros al finanțării campaniilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buget #campanie #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar avea nevoie de 27 de ani pentru a atinge nivelul mediu al veniturilor din Uniunea Europeană, dacă ritmul de creștere economică va rămâne la 3% anual, a declarat Ulrich Schmitt, șeful Oficiului Băncii Mondiale la Chișinău în cadrul Atelierul de dialog la nivel înalt „Finanțe și creștere economică”.

Oficialul a precizat că doar o creștere economică susținută de peste 5% anual ar permite Moldovei să ajungă la nivelul economic al statelor membre ale UE într-o singură generație – până în anul 2040.

Reprezentantul Băncii Mondiale a subliniat că reformele structurale, investițiile private și modernizarea administrației publice sunt esențiale pentru accelerarea convergenței economice cu Uniunea Europeană.

„Dacă vorbim despre toate aceste reforme și despre creșterea economică, trebuie să înțelegem că progresul nu vine peste noapte. Moldova are potențial, dar fără reforme profunde și investiții eficiente, ritmul va rămâne prea lent pentru a reduce decalajul de venituri”, a spus Schmitt.

Potrivit Băncii Mondiale, principalii factori care frânează dezvoltarea Moldovei sunt productivitatea scăzută, infrastructura insuficient modernizată, birocrația și exodul forței de muncă.