Când va fi ridicată starea de urgență din sectorul energetic? Andrei Spînu spune ce trebuie să facă Guvernul

Guvernul nu intenționează să ceară Parlamentului ridicarea stării de urgență, instituită la 22 octombrie. Vicepremierul Andrei Spînu spune că starea de urgență va fi menținută, cel mai probabil, până pe 20 noiembrie, întrucât este necesară luarea unor decizii de ordin economic și juridic. Potrivit oficialului, Comisia pentru Situații Excepționale urmează să aprobe realocarea în bugetul de stat a banilor rămași Energocom-ului în urma procurării gazului din surse alternative.

Vicepremierul Andrei Spînu spune că starea de urgență aprobată de Parlament nu reprezintă un regim care limitează drepturile sau libertățile cetățenilor, iar instituirea ei a fost necesară pentru a simplifica procedura de alocare a banilor din bugetul de stat pentru procurarea gazului din surse alternative și pentru a reduce perioada licitațiilor.

„Starea de urgență va fi încheiată, cel mai probabil, la 20 noiembrie, pentru că până atunci a fost solicitată. Starea de urgență a fost necesară pentru asigurarea unor proceduri bugetare, să putem aloca bani mai repede decât i-am fi alocat fără această stare de urgență. Este pentru prima dată în istoria țării când am cumpărat un volum atât de mare de gaz din surse alternative, de la companii din Polonia, Ucraina, Elveția. Deja am acumulat o experiență în acest sens care trebuie valorificată pe viitor”, a spus Andrei Spînu în cadrul emisiunii „Moldova în direct” de la postul public de televiziune, scrie notează IPN.

Oficialul argumentează decizia menținerii stării de urgență prin necesitatea de a aproba realocări de fonduri sau de a abroga unele decizii luate anterior.

„La moment, livrările de gaz de la Gazprom sunt suficiente ca să acopere atât necesitățile malului drept, cât și cele ale malului stâng. Licitații suplimentare în perioada următoare nu se vor face, dar este necesar de a menține starea de urgență. De exemplu, și astăzi a avut loc ședința Comisiei pentru Situații Excepționale pentru abrogarea unor decizii luate anterior, pentru că ele nu mai sunt relevante. De exemplu, ca Termoelectrica să treacă pe păcură. De acest lucru nu mai avem nevoie și în următoarele zile Termoelectrica va trece pe gaz. Trebuie să vedem câtă păcură a fost consumată în această perioadă și ce cantitate va trebui să cumpărăm pentru a suplini rezerva de stat. Din banii alocați Energocom-ului au fost cheltuite peste 300 de milioane de lei, ceilalți bani se vor întoarce în bugetul de stat”, a mai spus vicepremierul Andrei Spînu.

Starea de urgență a fost instituită la 22 octombrie de către Parlament la solicitarea Guvernului pentru o perioadă de 30 de zile. Astfel, Comisia pentru Situații Excepționale a obținut prerogativa de a aproba eliberarea a 16,500 tone de păcură din rezerva de stat. De asemenea, companiei Energocom i-a fost alocată suma de 1,7 miliarde de lei din bugetul de stat pentru procurarea gazelor naturale la prețul de piață.

#sectorul energetic #andrei spinu #stare de urgenta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană a adoptat, luni, noi sancţiuni care vizează companiile şi persoanele fizice acuzate că au ajutat Moscova să ocolească sancţiunile occidentale privind exporturile de petrol, care contribuie la finanţarea războiului din Ucraina, transmite Reuters.

Până în prezent, UE a impus 19 pachete de sancţiuni, dar Moscova a reuşit să se adapteze la majoritatea măsurilor şi încă vinde milioane de barili de petrol către India şi China, chiar dacă la preţuri mai mici decât preţurile globale. O mare parte din acest petrol este transportat folosind o aşa-numită flotă din umbră, formată din nave care operează în afara industriei maritime occidentale.

Cele mai recente sancţiuni ale UE interzic cetăţenilor blocului comunitar să facă afaceri cu companiile şi persoanele fizice incluse pe o listă specială, reducându-le accesul la principalii furnizori de transport maritim şi asigurări. UE a listat peste 2.600 de persoane fizice şi companii în total.

Cele mai noi sancţiuni vizează nouă persoane fizice şi entităţi care susţin flota din umbră de petroliere a Rusiei, au precizat Consiliul Uniunii Europene şi Jurnalul Oficial al UE, referindu-se la oameni de afaceri legaţi de companiile petroliere Rosneft şi Lukoil, precum şi de companiile de transport maritim care deţin şi administrează petroliere.