Care este tara ce se confruntă cu o criză alimentară uriasă

Situaţia alimentară din Coreea de Nord este în continuare proastă, în ciuda creşterii comerţului cu China, afirmă autorităţile din Coreea de Sud, potrivit Reuters.

Kwon Young-se, ministrul sud-coreean al unificării, însărcinat cu gestionarea relaţiilor cu vecinul său, susţine că în nord este în continuare criză alimentară.

„Producţia agricolă a Coreei de Nord nu a fost foarte bună anul trecut, astfel că situaţia alimentară din acest an nu este foarte bună”, a declarat Kwon Young-se.

Penuria a fost ameliorată de importurile din China vecină, a adăugat Kwon, iar decesele cauzate de foamete din unele regiuni au fost provocate în special de problemele de distribuţie.

„Preţurile de pe piaţă s-au stabilizat într-o anumită măsură după ce au crescut brusc, deoarece Coreea de Nord a început să importe orez şi alte cereale, dar situaţia este încă proastă”, a precizat Kwon Young-se.

Exporturile Chinei către Coreea de Nord au crescut de peste două ori în primele două luni ale anului 2023 faţă de anul precedent. Zahărul, uleiul de soia şi orezul au fost principalele produse importate, potrivit datelor vamale.

Nordul a suferit mai multe crize alimentare grave în ultimele decenii, inclusiv foametea din anii 1990, adesea ca urmare a dezastrelor naturale. Pandemia COVID-19 a înrăutăţit situaţia deoarece autorităţile au sigilat graniţelele, blocând inclusiv rutele folosite de contrabandişti.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#criza alementara #coreea de sus #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Liderul nerecunoscutei regiuni din stânga Nistrului, Vadim Krasnoselski, a declarat că reluarea livrărilor de energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan către malul drept al Nistrului este posibilă din punct de vedere tehnic și economic, însă depinde exclusiv de condițiile comerciale.

Într-un interviu acordat presei din regiune, Krasnoselski a fost întrebat dacă centrala de la Cuciurgan ar putea relua exporturile de electricitate către Republica Moldova, în contextul în care, în orele de vârf, prețul energiei pe piața de la Chișinău ajunge la circa 400 de euro/MWh.

Potrivit acestuia, elementul-cheie în această ecuație rămâne prețul gazului natural. Liderul de la Tiraspol a afirmat că, în prezent, cotațiile gazului pe bursă permit producerea energiei electrice la Cuciurgan, iar centrala dispune atât de licență, cât și de capacitatea necesară pentru a exporta energie electrică în Republica Moldova.

„Problema nu este una tehnică, ci una comercială”, a subliniat Krasnoselski. El a amintit că, anterior, administrația de la Tiraspol a propus un mecanism prin care Republica Moldova să livreze gaze naturale, iar regiunea transnistreană să furnizeze, în schimb, energie electrică.

Interesul principal al părții transnistrene, potrivit lui Krasnoselski, este capitalizarea centralei, generarea de venituri fiscale la buget și menținerea locurilor de muncă pentru angajații de la Cuciurgan. În acest context, liderul regiunii a insistat că subiectul nu ar trebui politizat, ci tratat strict ca o chestiune economică.

„Este vorba despre eficiență economică, taxe plătite și locuri de muncă. Nu ar trebui să fie o problemă politică”, a conchis Krasnoselski.

Republica Moldova a renunțat la achizițiile de curent din stânga Nistrului la sfârșitul anului trecut, după Gazprom a suspendat livrările de metan în regiune.