Care este tara ce se confruntă cu o criză alimentară uriasă

Situaţia alimentară din Coreea de Nord este în continuare proastă, în ciuda creşterii comerţului cu China, afirmă autorităţile din Coreea de Sud, potrivit Reuters.

Kwon Young-se, ministrul sud-coreean al unificării, însărcinat cu gestionarea relaţiilor cu vecinul său, susţine că în nord este în continuare criză alimentară.

„Producţia agricolă a Coreei de Nord nu a fost foarte bună anul trecut, astfel că situaţia alimentară din acest an nu este foarte bună”, a declarat Kwon Young-se.

Penuria a fost ameliorată de importurile din China vecină, a adăugat Kwon, iar decesele cauzate de foamete din unele regiuni au fost provocate în special de problemele de distribuţie.

„Preţurile de pe piaţă s-au stabilizat într-o anumită măsură după ce au crescut brusc, deoarece Coreea de Nord a început să importe orez şi alte cereale, dar situaţia este încă proastă”, a precizat Kwon Young-se.

Exporturile Chinei către Coreea de Nord au crescut de peste două ori în primele două luni ale anului 2023 faţă de anul precedent. Zahărul, uleiul de soia şi orezul au fost principalele produse importate, potrivit datelor vamale.

Nordul a suferit mai multe crize alimentare grave în ultimele decenii, inclusiv foametea din anii 1990, adesea ca urmare a dezastrelor naturale. Pandemia COVID-19 a înrăutăţit situaţia deoarece autorităţile au sigilat graniţelele, blocând inclusiv rutele folosite de contrabandişti.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#criza alementara #coreea de sus #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.