Care este tara ce se confruntă cu o criză alimentară uriasă

Situaţia alimentară din Coreea de Nord este în continuare proastă, în ciuda creşterii comerţului cu China, afirmă autorităţile din Coreea de Sud, potrivit Reuters.

Kwon Young-se, ministrul sud-coreean al unificării, însărcinat cu gestionarea relaţiilor cu vecinul său, susţine că în nord este în continuare criză alimentară.

„Producţia agricolă a Coreei de Nord nu a fost foarte bună anul trecut, astfel că situaţia alimentară din acest an nu este foarte bună”, a declarat Kwon Young-se.

Penuria a fost ameliorată de importurile din China vecină, a adăugat Kwon, iar decesele cauzate de foamete din unele regiuni au fost provocate în special de problemele de distribuţie.

„Preţurile de pe piaţă s-au stabilizat într-o anumită măsură după ce au crescut brusc, deoarece Coreea de Nord a început să importe orez şi alte cereale, dar situaţia este încă proastă”, a precizat Kwon Young-se.

Exporturile Chinei către Coreea de Nord au crescut de peste două ori în primele două luni ale anului 2023 faţă de anul precedent. Zahărul, uleiul de soia şi orezul au fost principalele produse importate, potrivit datelor vamale.

Nordul a suferit mai multe crize alimentare grave în ultimele decenii, inclusiv foametea din anii 1990, adesea ca urmare a dezastrelor naturale. Pandemia COVID-19 a înrăutăţit situaţia deoarece autorităţile au sigilat graniţelele, blocând inclusiv rutele folosite de contrabandişti.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#criza alementara #coreea de sus #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creditarea mediului de afaceri din Republica Moldova dă semne clare de încetinire, în pofida unei aparențe de creștere a împrumuturilor noi acordate companiilor. Concluzia aparține economistului Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, care a analizat situația în ediția din 21 noiembrie 2025 a emisiunii „Analize economice”.

Potrivit lui Ioniță, dobânda medie la creditele noi contractate de companii a ajuns în trimestrul III 2025 la 8,7%, cu 0,1 puncte procentuale peste nivelul trimestrului anterior. Deși inflația se temperează, iar rata de bază coboară, costurile de finanțare rămân ridicate pentru antreprenori. Economistul amintește că rata de bază a BNM a avut fluctuații puternice în ultimii ani, de la minimul istoric de 2,7% în 2020 la maximul istoric de 21,5% în 2022. În septembrie 2025 aceasta a scăzut la 6%, ceea ce creează premise pentru o reducere lentă a dobânzilor în lunile următoare.

Deși volumul anual al creditelor noi acordate persoanelor juridice a ajuns la aproape 53 miliarde lei, analiza arată că ritmul real al creditării este modest. În trimestrul III 2025, companiile au accesat credite noi de 13 miliarde lei, dar au rambursat 11 miliarde lei pentru împrumuturile vechi, ceea ce înseamnă o creditare netă de doar 2 miliarde lei. Situația repetă episoadele din trimestrul IV 2024, când din 14,5 miliarde lei credite noi, doar 3,5 miliarde lei au reprezentat creditare reală.

Portofoliul total al creditelor pentru companii a ajuns în trimestrul III 2025 la 12,4 miliarde lei – un record absolut. Acest rezultat vine însă după ani de oscilații puternice: scăderi între 2015–2019, creșteri accelerate în 2019–2022, urmate de o prăbușire în 2023 până la un nivel de doar 0,2 miliarde lei. Ioniță amintește că 2023 a fost un an ieșit din tipare, când creditarea netă a businessului a fost negativă, iar companiile au depus în bănci mult mai mulți bani decât au investit. Tendința s-a ameliorat în 2024 și în prima parte a lui 2025, însă în trimestrul III 2025 creditarea netă a reintrat în zona negativă, cu un aport net de minus 0,4 miliarde lei. „Timp de un an, businessul a finanțat băncile, nu investițiile”, a spus expertul, subliniind că fragilitatea persistă.

Volumul total al creditelor raportat la Produsul Intern Brut rămâne insuficient pentru o economie în dezvoltare. Dacă în 2013 creditele reprezentau 31,2% din PIB, în 2019 au coborât la 12,6%, iar în trimestrul I 2025 au ajuns la doar 16,2%. Potrivit lui Ioniță, nivelul optim pentru Republica Moldova ar trebui să fie de cel puțin 60% din PIB. În ultimii doi ani, volumul total al creditelor din economie a crescut cu 35,3 miliarde lei, însă această creștere este dominată de împrumuturile de consum (7,3 miliarde lei) și de cele ipotecare (11,1 miliarde lei), în timp ce creditarea investițională în sectoarele productive – comerț, energie, industrie, agricultură, construcții, servicii – rămâne modestă. „Creditarea crește, dar nu în direcția care produce dezvoltare economică. Banii populației și ai companiilor sunt păstrați în bănci, nu investiți în economie”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.