Care este tara ce se confruntă cu o criză alimentară uriasă

Situaţia alimentară din Coreea de Nord este în continuare proastă, în ciuda creşterii comerţului cu China, afirmă autorităţile din Coreea de Sud, potrivit Reuters.

Kwon Young-se, ministrul sud-coreean al unificării, însărcinat cu gestionarea relaţiilor cu vecinul său, susţine că în nord este în continuare criză alimentară.

„Producţia agricolă a Coreei de Nord nu a fost foarte bună anul trecut, astfel că situaţia alimentară din acest an nu este foarte bună”, a declarat Kwon Young-se.

Penuria a fost ameliorată de importurile din China vecină, a adăugat Kwon, iar decesele cauzate de foamete din unele regiuni au fost provocate în special de problemele de distribuţie.

„Preţurile de pe piaţă s-au stabilizat într-o anumită măsură după ce au crescut brusc, deoarece Coreea de Nord a început să importe orez şi alte cereale, dar situaţia este încă proastă”, a precizat Kwon Young-se.

Exporturile Chinei către Coreea de Nord au crescut de peste două ori în primele două luni ale anului 2023 faţă de anul precedent. Zahărul, uleiul de soia şi orezul au fost principalele produse importate, potrivit datelor vamale.

Nordul a suferit mai multe crize alimentare grave în ultimele decenii, inclusiv foametea din anii 1990, adesea ca urmare a dezastrelor naturale. Pandemia COVID-19 a înrăutăţit situaţia deoarece autorităţile au sigilat graniţelele, blocând inclusiv rutele folosite de contrabandişti.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#criza alementara #coreea de sus #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Facilitățile fiscale pentru unele produse destinate regiunii din stânga Nistrului ar putea fi eliminate. Primele scutiri ar urma să fie eliminate chiar din acest an pentru produse considerate neesențiale social, precum alcoolul, asupra cărora vor fi aplicate TVA și accize în aceleași condiții ca în restul țării, potrivit unei inițiative legislative înregistrate de un grup de deputați în frunte cu Radu Marian.

Potrivit autorilor, măsurile actuale, introduse inițial ca temporare, s-au transformat în timp într-un regim permanent de facilități care a creat o „dualitate a spațiului fiscal” și a subminat principiul unității bugetare.

Proiectul mai prevede instituirea unui Fond de convergență, care va deveni operațional de la 1 august 2026. Veniturile suplimentare colectate vor fi direcționate către programe destinate cetățenilor din raioanele de est, inclusiv proiecte de infrastructură, educație, sănătate și ocupare.

Autorii susțin că măsura este necesară atât pentru echitate fiscală, cât și pentru susținerea procesului de reintegrare economică.

Nota de fundamentare arată că lipsa taxării accizelor a transformat regiunea într-un potențial hub de tranzit pentru produse precum tutunul, alcoolul și carburanții, afectând piața legală și veniturile bugetare.

Totodată, aplicarea uniformă a TVA și accizelor ar putea aduce venituri suplimentare la buget estimate la circa 3,3 miliarde de lei, conform datelor Serviciului Vamal.

Radu Marian a menționat că, doar în 2025, cetățenii domiciliați în regiunea transnistreană au beneficiat de prestații sociale de peste 138 milioane de lei din bugetul asigurărilor sociale, cu peste 40% mai mult decât în 2024. De asemenea, peste 850 de tineri din regiune au beneficiat de locuri bugetate în instituțiile de învățământ de pe malul drept, iar la ASP sunt înregistrați circa 2.500 de agenți economici din stânga Nistrului.

Deputatul a subliniat că reintegrarea economică va fi realizată etapizat, iar obiectivul este asigurarea unor reguli egale pentru toți agenții economici și creșterea competitivității pe piața internă.