Care este valoarea netă a lui Elon Musk? Află averea uimitoare a CEO-ului Tesla şi SpaceX

Elon Musk are o avere netă estimată la 199 de miliarde de dolari. Averea sa estimată a atins un vârf de aproximativ 340 de miliarde de dolari în noiembrie 2021, când acţiunile Tesla au crescut vertiginos. Musk este adesea la egalitate cu Bernard Arnault pentru titlul de cel mai bogat om din lume.

Elon Musk are o avere netă de aproximativ 199 de miliarde de dolari, potrivit estimărilor Bloomberg.

Dar averea magnatului provine din mai multe surse şi nu este stabilă – a scăzut cu 30 de miliarde de dolari, de la 239 de miliarde de dolari, în câteva luni, ceea ce l-a costat titlul de cel mai bogat om din lume.

Cum s-a schimbat valoarea netă a lui Musk de-a lungul timpului?

Musk, născut în Africa de Sud, s-a mutat în Canada şi a renunţat la un doctorat la Stanford, a devenit milionar înainte de a împlini 30 de ani. Musk a înfiinţat Zip2, un site web care oferea ghiduri de călătorie în oraşe pentru ziare, împreună cu fratele său Kimbal Musk, pe care l-a vândut către Compaq pentru peste 300 de milioane de dolari în 1999. Se crede că Musk, pe atunci în vârstă de 27 de ani, a obţinut 22 de milioane de dolari din această afacere, notează Business Insider.

Ulterior, el a cofondat banca online X.com în 1999. Aceasta a fuzionat cu Confinity a lui Peter Thiel pentru a deveni PayPal, iar compania a fost cumpărată pentru 1,5 miliarde de dolari de eBay în 2002. În ciuda faptului că a fost înlăturat din funcţia de director general, Musk a plecat cu aproximativ 165 de milioane de dolari.

Musk a cofondat compania de explorare spaţială SpaceX în 2002. În 2004, a devenit investitor şi preşedinte al companiei de maşini electrice Tesla. În timpul crizei financiare din 2008, a salvat Tesla de la faliment cu o investiţie de 40 de milioane de dolari şi un împrumut de 40 de milioane de dolari. În acelaşi an, a fost numit CEO al Tesla.

Musk a declarat că 2008 a fost cel mai prost an din viaţa sa.

Pe lângă problemele din viaţa personală, Tesla a continuat să piardă bani, iar SpaceX a avut probleme în lansarea primei versiuni a rachetei sale Falcon. În 2009, Musk trăia din împrumuturi personale.

Dar Tesla a devenit publică în 2010, iar valoarea netă estimată a lui Musk a crescut constant. În 2012 a debutat pe lista miliardarilor Forbes cu o avere estimată la 2 miliarde de dolari.

În 2016, Musk a înfiinţat afacerea de săpare a tunelurilor Boring Company. În anul următor, a fondat start-up-ul de neurotehnologie Neuralink.

Averea netă a lui Musk a început o ascensiune rapidă la începutul pandemiei, pe măsură ce acţiunile Tesla au crescut vertiginos. Musk a început anul 2020 cu o avere netă estimată la puţin sub 30 de miliarde de dolari şi a ajuns să valoreze aproximativ 170 de miliarde de dolari doar un an mai târziu – o creştere de peste cinci ori în doar un an. Averea sa estimată a atins un vârf de aproximativ 340 de miliarde de dolari în noiembrie 2021.

Dar de atunci s-a prăbuşit: Acţiunile Tesla au scăzut cu 56% până la sfârşitul lunii ianuarie 2024, reducând valoarea companiei de la peste 1.200 de miliarde de dolari la mai puţin de 600 de miliarde de dolari.

Musk a cumpărat, de asemenea, Twitter pentru 44 de miliarde de dolari în octombrie 2022, ocupând funcţia de CEO al acesteia până când s-a retras la începutul lunii iunie.

De unde provine averea lui Musk?

Averea lui Musk depinde în mare măsură de acţiunile Tesla. Deşi nu primeşte niciun salariu de la Tesla, el primeşte opţiuni pe acţiuni atunci când compania atinge parametri de performanţă dificili.

“Elon nu va primi niciun fel de compensaţie garantată – niciun salariu, niciun bonus în numerar şi niciun fel de acţiuni care să se dobândească prin simpla trecere a timpului”, a declarat Tesla în 2018, când compania a anunţat un premiu de performanţă de 10 ani pentru Musk. “În schimb, singura compensaţie a lui Elon va fi un premiu de performanţă 100% la risc, care asigură că va fi compensat doar dacă Tesla şi toţi acţionarii săi se descurcă extraordinar de bine”.

Potrivit Bloomberg, aproape jumătate din averea netă a lui Musk provine din acţiunile Tesla, în timp ce puţin peste 20% provine din acţiunile SpaceX. Restul averii sale provine din acţiuni la Twitter şi The Boring Company, precum şi din alte pasive diverse.

Cum se situează Musk în comparaţie cu alţi miliardari?

Musk face frecvent schimb de locuri cu alţi miliardari pentru titlul de cea mai bogată persoană din lume.

Fondatorul LVMH, Bernard Arnault, tocmai i-a luat titlul lui Musk, cu o avere netă de aproximativ 218 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg. În top cinci se află fondatorul Amazon, Jeff Bezos, cu 192 de miliarde de dolari, fondatorul Facebook şi directorul general al Meta, Mark Zuckerberg, cu 166 de miliarde de dolari, şi cofondatorul Oracle, Larry Ellison, cu 145 de miliarde de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Musk #avere #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.