Cartuşele şi rezervele pentru ţigarete electronice vor fi marcate obligatoriu cu timbru de acciz

Cartuşele şi rezervele pentru ţigarete electronice, inclusiv cele de unică folosință, preparatele destinate utilizării în cartuşe şi rezerve pentru ţigarete electronice, produsele din tutun și înlocuitorii din tutun vor fi marcate obligatoriu cu timbru de acciz/de consum pentru fiecare unitate în parte. Timbrul va fi aplicat direct pe pachet. Ministerul Finanțelor anunță că proiectul de lege a fost astăzi aprobat de Guvern.

În prezent, legislația în vigoare prevede obligativitatea aplicării timbrului de acciză/de consum direct pe pachet doar la produsele din tutun. Astfel, va fi modificat Codul fiscal și câteva acte normative, prin care se impune obligativitatea aplicării timbrului de acciz/de consum direct pe pachet la produsele menționate.

Pentru asigurarea trasabilității produselor accizabile și eficientizarea administrării fiscale și vamale la introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a produselor din tutun și a produselor conexe, proiectul prevede marcarea obligatorie a acestora cu timbru de acciz și, respectiv timbru de consum.

Proiectul mai prevede și acordarea unei perioade de tranziție agenților economici. Stocurile importate până la intrarea în vigoare a legii pot fi comercializate fără timbru de acciz/ de consum până la 1 octombrie 2022.

Totodată, subiecții impunerii, care vor importa produsele respective, vor efectua inventarierea lor în termen de 45 de zile, cu declararea la Serviciul Fiscal de Stat.

#timbru de acciz #tigarete electronice #Tigari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.