Cartuşele şi rezervele pentru ţigarete electronice vor fi marcate obligatoriu cu timbru de acciz

Cartuşele şi rezervele pentru ţigarete electronice, inclusiv cele de unică folosință, preparatele destinate utilizării în cartuşe şi rezerve pentru ţigarete electronice, produsele din tutun și înlocuitorii din tutun vor fi marcate obligatoriu cu timbru de acciz/de consum pentru fiecare unitate în parte. Timbrul va fi aplicat direct pe pachet. Ministerul Finanțelor anunță că proiectul de lege a fost astăzi aprobat de Guvern.

În prezent, legislația în vigoare prevede obligativitatea aplicării timbrului de acciză/de consum direct pe pachet doar la produsele din tutun. Astfel, va fi modificat Codul fiscal și câteva acte normative, prin care se impune obligativitatea aplicării timbrului de acciz/de consum direct pe pachet la produsele menționate.

Pentru asigurarea trasabilității produselor accizabile și eficientizarea administrării fiscale și vamale la introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a produselor din tutun și a produselor conexe, proiectul prevede marcarea obligatorie a acestora cu timbru de acciz și, respectiv timbru de consum.

Proiectul mai prevede și acordarea unei perioade de tranziție agenților economici. Stocurile importate până la intrarea în vigoare a legii pot fi comercializate fără timbru de acciz/ de consum până la 1 octombrie 2022.

Totodată, subiecții impunerii, care vor importa produsele respective, vor efectua inventarierea lor în termen de 45 de zile, cu declararea la Serviciul Fiscal de Stat.

#timbru de acciz #tigarete electronice #Tigari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei intră într-o nouă etapă de supraveghere bancară. În perioada 2026–2027, autoritatea de reglementare va intensifica controalele și inspecțiile la bănci și se va concentra pe identificarea, evaluarea și gestionarea riscurilor-cheie, cu scopul de a menține stabilitatea și sustenabilitatea sistemului bancar, potrivit priorităților aprobate de regulator.

Potrivit BNM, prioritățile sunt stabilite în baza unei evaluări cuprinzătoare a principalelor riscuri și vulnerabilități ale băncilor licențiate și sunt revizuite anual, ținând cont de evoluția profilului de risc, rezultatele procesului de supraveghere și evaluare (SREP), concluziile inspecțiilor pe teren, precum și progresele realizate în implementarea priorităților anterioare. Acest mecanism permite o alocare eficientă a resurselor de supraveghere și ajustarea intervențiilor în funcție de dinamica riscurilor.

Totodată, BNM va intensifica supravegherea în domeniul securității TIC, al sistemelor de plăți, inclusiv în contextul conectării Republicii Moldova la SEPA, precum și în aria prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului, printr-o abordare bazată pe risc și prin utilizarea unor instrumente moderne de analiză la distanță.

BNM constată că, pe parcursul anului 2025, sectorul bancar al Republicii Moldova a rămas robust din punct de vedere financiar, cu poziții solide de capital și lichiditate, creșteri ale activelor, creditelor, fondurilor proprii și depozitelor. Rata creditelor neperformante s-a menținut la un nivel scăzut, apropiat de minimele istorice, iar băncile au respectat integral cerințele prudențiale. Totodată, în 2025 au continuat reformele de reglementare și armonizare legislativă cu standardele Uniunii Europene și cerințele Basel III, în sprijinul procesului de integrare europeană.

Pentru perioada 2026–2027, BNM avertizează însă că băncile trebuie să rămână vigilente în fața riscurilor geopolitice, incertitudinilor macroeconomice și provocărilor operaționale, fiind esențială menținerea unei asumări prudente a riscurilor și a unor standarde solide de creditare pentru a preveni acumularea de noi credite neperformante.

Astfel, supravegherea bancară se va concentra pe opt domenii-cheie: guvernanța corporativă; modelul de afaceri și strategia; riscul de credit; riscul operațional; riscul de lichiditate, riscurile asociate tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) și vulnerabilitățile sistemelor de plăți și serviciilor de plată; precum și prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

Accent va fi pus pe consolidarea guvernanței corporative, inclusiv responsabilitatea organelor de conducere, cultura riscurilor și guvernanța datelor, pe monitorizarea atentă a creditării, în special a creditelor ipotecare, de consum și a produselor de creditare online, dar și pe reziliența operațională și digitală a băncilor, în contextul digitalizării accelerate și al creșterii riscurilor cibernetice.