Casa Alinei Kabaeva din Elveția a fost scoasă la vânzare pentru 75,5 milioane de dolari

O casă din Elveția, care ar aparține campioanei olimpice Alina Kabaeva, a fost scoasă la vânzare pentru 75 de milioane de franci elvețieni (aproximativ 75,5 milioane de dolari), scrie centrul de investigații Dosier. Jurnalistul de investigație l-a contactat pe agentul imobiliar care se ocupa de acest obiect. Kabaeva este un manager de top al National Media Group, multe investigații o numesc mama copiilor președintelui rus Vladimir Putin, iar sancțiunile internaționale i-au fost impuse pentru relațiile strânse cu președintele.

Casa este situată în Cologny, una dintre cele mai bogate municipalități din Elveția și din lume. De asemenea, se află pe strada Rampe de Cologny lângă casa care a aparținut prietenului lui Vladimir Putin, Genadie Timcenko. Acest teren face parte dintr-o proprietate numită „Villa Hauterive”. Acum, moșia este împărțită în două părți: una dintre ele aparținea președintelui Elveției Gustave Ador, iar în ultimii ani proprietarii erau imigranți din Arabia Saudită. Cea de-a doua, unde a rămas Kabaeva, potrivit documentelor aparține finanțatorului Pierre Alain Follier și soției sale, Wang Lin, scrie svoboda.org.

#alina kabaeva #milioane #dolari #Elveția #casa #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul petrolului rusesc Urals a scăzut săptămâna trecută la 36,61 dolari pe baril, cel mai redus nivel din ultimii doi ani și jumătate, pe fondul prăbușirii cererii internaționale și al intrării iminente în vigoare a noilor sancțiuni americane împotriva giganților energetici Rosneft și Lukoil.

Datele publicate de Argus Media arată că discountul aplicat petrolului Urals față de Brent a ajuns la 23,52 dolari/baril, cel mai ridicat nivel din iunie 2023, ceea ce indică o evitare tot mai accentuată a țițeiului rusesc de către cumpărători.

În portul rusesc Novorossiisk, prețul Urals a coborât joi la minimul de 36,61 dolari/baril, un nivel nemaivăzut din martie 2023. O tendință similară a fost consemnată și în terminalele din Marea Baltică. Abia vineri au fost observate mici corecții pozitive.

Această prăbușire afectează direct finanțele marilor companii petroliere rusești și lovește bugetul de stat, în condițiile în care petrolul și gazele naturale generează circa un sfert din veniturile fiscale ale Federației Ruse. Reducerea masivă a încasărilor vine într-un moment critic, când Moscova se confruntă deja cu presiuni economice crescute din cauza efortului militar în Ucraina.

Impactul este amplificat de sancțiunile anunțate de administrația președintelui SUA, Donald Trump, la 22 octombrie, când Rosneft și Lukoil au fost incluse pe lista neagră. Termenul-limită pentru încetarea colaborării cu aceste companii urma să fie 21 noiembrie, ulterior fiind amânat cu câteva zile. Totuși, numeroase rafinării din China, India și Turcia — cei mai mari cumpărători ai petrolului rusesc — și-au suspendat deja comenzile și caută surse alternative.

După anunțul sancțiunilor, petrolul Urals a început să fie comercializat cu reduceri tot mai mari, întrucât cumpărătorii se tem că pot deveni ținta sancțiunilor secundare ale SUA. Chiar și la livrările destinate Asiei, unde Rusia și-a orientat exporturile în ultimii ani, Urals rămâne cu câțiva dolari mai ieftin decât Brent, chiar și înainte de calcularea costurilor de transport.