Cât ai câștiga dacă ai lucra în altă țară? Ce salarii sunt peste hotare

20 Iun. 2022, 12:53
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
20 Iun. 2022, 12:53 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Te-ai gândit vreodată să pleci din Republica Moldova pentru a munci într-o altă țară? Dacă răspunsul este da, atunci mai urmează o întrebare: Te-ai întrebat ce salariu vei avea? Portalul de angajări Rabota.md a aflat cum vei fi remunerat în altă țară în funcție de specialitate.

Pentru aceasta Rabota.md a utilizat calculatorul de salarii online. Există unul care indică salariile reprezentanților a 36 de profesii din Germania, Italia, Polonia, Franța și din alte state membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Moldova nu face parte din componența acesteia.

Salariile medii ale diferitor categorii de angajați de la depozitari, asistenți medicali până la contabili și designeri grafici, au fost calculate pe baza datelor de pe portalul Glassdoor. Dacă veți utiliza acel calculator de salarii, veți putea afla că un barista din Elveția primește în medie un salariu lunar net de 3858$, iar în Danemarca acesta este remunerat în medie cu 3120$. Pentru comparație, în Turcia salariul mediu lunar al unui barista este de 222$ și e aproape echivalent cu cel al unui barista din Mexic – 240$.

Salariile poate că sunt mari, dar și costul vieții este scump. În Elveția, considerată una dintre cele mai scumpe țări din lume, pragul sărăciei este estimat la 2200$. În timp ce Turcia este una dintre țările în care costul vieții este ieftin, la fel e și în Ungaria, Polonia, Mexic și Columbia.

Rețineți acest lucru și luați-l în calcul atunci când analizați salariile oferite peste hotare. Vă prezentăm mai jos câteva cifre referitoare la salariile medii lunare, top 3 cele mai mari și mici valori, oferite unor categorii de specialiști în diverse țări.

Lucrător la depozit

Salariul unui lucrător la depozit din Moldova variază între 6000 și 15 000 de lei, iar un salariu mediu ar fi de aproximativ 10 000 de lei (525$). Aceasta se poate deduce din anunțurile de angajare, în care se indică salariul, publicate pe site-ul Rabota.md.

Cel mai mare salariu lunar 
Norvegia – 3327$
Australia – 3258$
Danemarca – 3219$

Cel mai mic salariu lunar 

Turcia – 222$
Chile – 583$
Grecia – 729$

Contabil

Conform datelor de pe canalul de Telegram „Salarii în Moldova”, contabilii din țară sunt remunerați în medie cu 12 800 de lei (670$), adică puțin mai mult decât cei din Turcia.

Cel mai mare salariu lunar 
Elveția — 9893$
Islanda — 6935$
Austria — 6005$

Cel mai mic salariu lunar 

Turcia — 666$
Mexic — 1043$
Grecia — 1177$

Specialist HR

Există o varietate de salarii oferite managerilor HR și celor responsabili pentru recrutarea personalului. Dacă e să facem referire la ofertele de muncă publicate pe canalul de Telegram Salarii în Moldova, specialiștii HR din țară primesc în medie 16 000 de lei (840$).

Cel mai mare salariu lunar 
Elveția — 10 882$
Danemarca — 8921$
Norvegia — 7461$

Cel mai mic salariu lunar 

Mexic — 1233$
Turcia — 1332$
Letonia — 1800$

Puteți afla aici cât câștigă și alți specialiști de peste hotare.

Nu există, deocamdată, date statistice referitoare la salariile diferitor specialiști din Moldova. Biroul Național de Statistică pune la dispoziție doar câteva date care relevă valoarea salariilor aferente domeniilor de activitate. Conform informațiilor oferite de acesta, cel mai mare salariu îl au angajații din domeniul IT (în medie 24 489 de lei brut pe lună) și din domeniul finanțelor și asigurărilor (în medie 17 365 de lei). Cel mai mic salariu lunar brut, în medie 6139 de lei, se înregistrează în domeniul cazărilor și alimentației publice.

Realitatea Live

03 Ian. 2026, 11:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 11:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!