Câte arme a comandat Marea Britanie pentru refacerea sticurilor după livrările către Ucraina

08 Dec. 2022, 05:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Dec. 2022, 05:00 // Actual //  bani.md

Ministerul Apărării britanic a anunţat miercuri, 7 decembrie, că a comandat mii de noi arme antitantic printr-un contract de 229 de milioane de lire (265 de milioane de euro) cu producătorul suedez Saab, cu scopul de a-şi completa stocurile după ce a trimis mii de astfel de unităţi Ucrainei, relatează Reuters.
În acest an Marea Britanie a oferit Ucrainei un număr mare de sisteme NLAW (noua generaţie de arme antitanc uşoare), pentru a o sprijini în a face faţă forţelor ruse.

Ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, a precizat într-un comunicat că armele au jucat deja „un rol decisiv” în susţinerea armatei ucrainene.

„Continuăm să ne îndeplinim angajamentul faţă de NATO asigurându-ne că forţele noastre armate vor primi livrări constante cu aceste arme în următorii ani”, a spus el.
Marea Britanie, sub trei premieri diferiţi în acest an, a oferit Ucrainei o gamă largă de arme, inclusiv un pachet de apărare antiaeriană pentru a putea doborî drone, şi a ajutat-o la instruirea forţelor armate ucrainene.

Noul contract va creşte livrările de NLAW către Marea Britanie cu câteva mii în perioada 2024-2026, în plus faţă de cele 500 de unităţi prevăzute pentru 2023 printr-o achiziţie separată.

Sistemele NLAW vor fi asamblate la un centru Thales din Belfast, în Irlanda de Nord, şi vor fi livrate armatei britanice.
Este un sistem de rachete care pot fi lansate de pe umăr şi folosite de un soldat pentru a ataca un tanc de luptă modern şi bine protejat de la o distanţă cuprinsă între 20 şi 800 de metri, se precizează în comunicat.

Realitatea Live

15 Ian. 2026, 10:16
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Ian. 2026, 10:16 // Actual //  Grîu Tatiana

Cotațiile petrolului au scăzut joi cu peste 3%, după declarațiile președintelui american Donald Trump, care a afirmat că „execuțiile” din Iran „au luat sfârșit” și a lăsat să se înțeleagă că, pentru moment, o intervenție militară a Statelor Unite nu este iminentă. Reacția pieței a fost rapidă: în jurul orei 02:00 GMT, barilul de petrol WTI a coborât cu 3%, până la 60,16 dolari, iar petrolul Brent a pierdut 2,87%, ajungând la 64,61 dolari pe baril, scrie Le Figaro.

Scăderea vine după mai multe zile de creșteri puternice, alimentate de tensiunile din Iran, unde un val de proteste a fost reprimat violent, și de amenințările lansate de Washington la adresa Teheranului. Miercuri, prețurile petrolului atinseseră cel mai ridicat nivel de închidere din ultimele trei luni. Tendința s-a inversat însă brusc la începutul sesiunii asiatice, imediat după declarațiile liderului de la Casa Albă.

Donald Trump a declarat presei că a fost informat de „surse foarte importante de cealaltă parte” că violențele s-au oprit și că execuțiile planificate împotriva manifestanților „nu vor mai avea loc”. Întrebat dacă o intervenție militară americană este exclusă, președintele SUA a răspuns că situația va fi monitorizată și că „vom vedea ce urmează”.

Analiștii consideră că aceste afirmații au calmat temerile legate de un posibil șoc de aprovizionare pe piețele energetice. „Prețurile au scăzut după ce Trump a sugerat că Iranul se va abține de la o nouă represiune sângeroasă, reducând riscul unei escaladări care să afecteze livrările de petrol”, a explicat Kyle Rodda, analist la Capital.com. O opinie similară a fost exprimată și de Michael Wan, de la MUFG, care a subliniat că investitorii au reacționat la semnalele privind o posibilă renunțare, cel puțin temporară, la o acțiune militară americană.

Piața petrolului rămâne însă sensibilă la evoluțiile din regiune, în special din cauza importanței strategice a strâmtorii Ormuz. Aproape 20% din petrolul mondial tranzitează acest pasaj îngust, mărginit de Iran, Emiratele Arabe Unite și Oman, iar orice perturbare ar putea avea un impact major asupra prețurilor globale.

Un alt risc care planează asupra pieței este posibilitatea blocării exporturilor iraniene de țiței. În contextul represiunii protestelor, Donald Trump a anunțat anterior că orice stat care continuă relațiile comerciale cu Iranul ar putea fi sancționat de SUA cu tarife vamale de 25%. China este principalul partener comercial al Iranului, iar o eventuală aplicare a acestor măsuri ar putea reaprinde tensiunile și volatilitatea pe piața petrolului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!