Câte arme a comandat Marea Britanie pentru refacerea sticurilor după livrările către Ucraina

Ministerul Apărării britanic a anunţat miercuri, 7 decembrie, că a comandat mii de noi arme antitantic printr-un contract de 229 de milioane de lire (265 de milioane de euro) cu producătorul suedez Saab, cu scopul de a-şi completa stocurile după ce a trimis mii de astfel de unităţi Ucrainei, relatează Reuters.
În acest an Marea Britanie a oferit Ucrainei un număr mare de sisteme NLAW (noua generaţie de arme antitanc uşoare), pentru a o sprijini în a face faţă forţelor ruse.

Ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, a precizat într-un comunicat că armele au jucat deja “un rol decisiv” în susţinerea armatei ucrainene.

“Continuăm să ne îndeplinim angajamentul faţă de NATO asigurându-ne că forţele noastre armate vor primi livrări constante cu aceste arme în următorii ani”, a spus el.
Marea Britanie, sub trei premieri diferiţi în acest an, a oferit Ucrainei o gamă largă de arme, inclusiv un pachet de apărare antiaeriană pentru a putea doborî drone, şi a ajutat-o la instruirea forţelor armate ucrainene.

Noul contract va creşte livrările de NLAW către Marea Britanie cu câteva mii în perioada 2024-2026, în plus faţă de cele 500 de unităţi prevăzute pentru 2023 printr-o achiziţie separată.

Sistemele NLAW vor fi asamblate la un centru Thales din Belfast, în Irlanda de Nord, şi vor fi livrate armatei britanice.
Este un sistem de rachete care pot fi lansate de pe umăr şi folosite de un soldat pentru a ataca un tanc de luptă modern şi bine protejat de la o distanţă cuprinsă între 20 şi 800 de metri, se precizează în comunicat.

#arme #Londra #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova va fi vizitată în acest an de aproximativ 290.000 de turiști străini, arată datele analizate de economistul Veaceslav Ioniță. Potrivit acestuia, sectorul turistic se află pe o traiectorie de creștere „sănătoasă și constantă”, iar structura vizitatorilor arată o schimbare profundă față de situația din anii ’90.

Din numărul total estimat, 90.000 de turiști ajung în Moldova prin agențiile de turism, în mod organizat, categorie pentru care există date exacte privind țara de proveniență, durata sejurului și tipul de program achiziționat. Restul de 200.000 de vizitatori vin individual — rezervă hoteluri, vizitează obiective și consumă servicii turistice pe cont propriu. Deși această categorie este mai greu de analizat, datele Biroului Național de Statistică privind turiștii organizați oferă o imagine foarte relevantă.

Potrivit cifrelor examinate de economist, 56% dintre turiștii străini sunt din România. „Îmi cer scuze fraților români că îi includ în categoria străini, dar așa funcționează metodologia”, notează Ioniță, subliniind că românii sunt cei mai apropiați vizitatori și cei mai interesați să vadă evoluția Moldovei.

Pe locul al doilea se află Italia, cu aproape 14% din totalul turiștilor organizați, urmată de Ucraina, care rămâne în top chiar și în condițiile războiului. Economistul precizează că datele se referă strict la turiști, nu la refugiați: „Chiar și în vremuri de război, o parte dintre ucraineni caută câteva zile de repaus, iar o parte aleg Moldova.”

Topul este completat de Germania, SUA, Turcia, Belgia, Franța, Polonia și Israel — majoritatea fiind state membre ale Uniunii Europene. „E bine. Noi vrem spre Europa, dar și Europa vine spre noi”, remarcă Ioniță.

Schimbarea față de perioada de după independență este radicală. Dacă în 1992–1993, 95% dintre vizitatorii străini proveneau din spațiul ex-sovietic, în special Rusia și Ucraina, astăzi, în top 10 a rămas doar Ucraina, aflată în război și în afara CSI.

Potrivit economistului, cu ritmul actual de creștere, Moldova ar putea depăși pragul de 500.000 de turiști anual în următorii ani, iar obiectivul strategic de 1 milion de vizitatori devine „perfect realist”.

„O țară care dezvoltă turismul își dezvoltă exporturile de servicii. Dacă nu putem exporta mai multe bunuri, putem exporta experiențe, povești și ospitalitate. Iar turismul moldovenesc crește exact în direcția bună”, concluzionează Ioniță.