Câte arme a comandat Marea Britanie pentru refacerea sticurilor după livrările către Ucraina

Ministerul Apărării britanic a anunţat miercuri, 7 decembrie, că a comandat mii de noi arme antitantic printr-un contract de 229 de milioane de lire (265 de milioane de euro) cu producătorul suedez Saab, cu scopul de a-şi completa stocurile după ce a trimis mii de astfel de unităţi Ucrainei, relatează Reuters.
În acest an Marea Britanie a oferit Ucrainei un număr mare de sisteme NLAW (noua generaţie de arme antitanc uşoare), pentru a o sprijini în a face faţă forţelor ruse.

Ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, a precizat într-un comunicat că armele au jucat deja „un rol decisiv” în susţinerea armatei ucrainene.

„Continuăm să ne îndeplinim angajamentul faţă de NATO asigurându-ne că forţele noastre armate vor primi livrări constante cu aceste arme în următorii ani”, a spus el.
Marea Britanie, sub trei premieri diferiţi în acest an, a oferit Ucrainei o gamă largă de arme, inclusiv un pachet de apărare antiaeriană pentru a putea doborî drone, şi a ajutat-o la instruirea forţelor armate ucrainene.

Noul contract va creşte livrările de NLAW către Marea Britanie cu câteva mii în perioada 2024-2026, în plus faţă de cele 500 de unităţi prevăzute pentru 2023 printr-o achiziţie separată.

Sistemele NLAW vor fi asamblate la un centru Thales din Belfast, în Irlanda de Nord, şi vor fi livrate armatei britanice.
Este un sistem de rachete care pot fi lansate de pe umăr şi folosite de un soldat pentru a ataca un tanc de luptă modern şi bine protejat de la o distanţă cuprinsă între 20 şi 800 de metri, se precizează în comunicat.

#arme #Londra #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Europeană a decis să includă Rusia în lista neagră a jurisdicțiilor cu risc ridicat de spălare a banilor și finanțare a terorismului, transmite Politico, citat de RBK, care a consultat un document anexă la registrul oficial al UE. Deși pe site-ul Comisiei lista nu a fost încă actualizată, ultima versiune datează din august și nu conține Rusia, decizia politică a fost deja luată, potrivit publicației.

Este pentru prima dată când UE acționează independent de FATF (Financial Action Task Force), organismul internațional care elaborează standardele globale în domeniul combaterii spălării banilor. În mod obișnuit, listele UE reflectă fidel listele FATF.

În 2023, FATF a suspendat calitatea Rusiei de membru, însă a refuzat să o includă în lista gri sau lista neagră, în ciuda solicitărilor Ucrainei. China, India, Arabia Saudită și Africa de Sud s-au opus atunci sancționării suplimentare a Moscovei. Acum însă Comisia Europeană merge pe cont propriu și introduce Rusia direct pe lista neagră.

Includerea pe lista neagră obligă instituțiile financiare din UE să aplice controale mult mai stricte asupra tuturor tranzacțiilor care au legătură cu Rusia. Băncile care nu au introdus măsuri suplimentare de verificare vor fi obligate să o facă acum, crescând costurile și dificultatea oricărei operațiuni financiare cu entități ruse.

Decizia reprezintă o nouă formă de presiune financiară asupra Moscovei, asemănătoare cu sancțiunile economice tradiționale, deoarece clasificarea ridică nivelul de risc perceput al tuturor tranzacțiilor rusești.

În iunie 2024, Financial Times relata că UE analiza varianta de a plasa Rusia pe lista gri a jurisdicțiilor cu regim slab de prevenire a spălării banilor. Atunci, oficialii Comisiei Europene confirmau că analizează opțiunea, iar majoritatea eurodeputaților se pronunțaseră în favoarea ei.

Pe lista neagră FATF se află în prezent Coreea de Nord, Iran și Myanmar. Lista gri include 21 de țări, printre care Bulgaria, Yemen, Mali, Siria, Filipine și Monaco.

Rusia a susținut în mod repetat că respectă standardele internaționale. În octombrie 2024, Rosfinmonitoring afirma că țara își îndeplinește „cu bună credință” angajamentele în domeniul combaterii spălării banilor.

Totuși, evaluările FATF indicau în acel an un nivel de „conformitate parțială” la una dintre recomandări, problemă atribuită de autoritățile ruse „reglementării insuficiente a pieței criptomonedelor”. Între timp, Moscova a adoptat două legi federale privind circulația activelor digitale.

Decizia Comisiei Europene marchează o escaladare simbolică și practică în izolarea financiară a Rusiei, într-un moment în care UE caută mijloace suplimentare de a limita capacitatea Moscovei de a finanța războiul din Ucraina.