Câte tunuri grele de 155 mm și blindate a primit până acum Ucraina și ce mai vrea de la țările occidentale

Armata ucraineană spune că a primit deja 150 de piese de artilerie de 155 mm (calibru mare) și circa 250 de vehicule blindate de la partenerii occidentali care o sprijină în lupta contra invadatorilor ruși.

În total, în Ucraina există deja 150 de platforme de artilerie de calibru 155 mm, anunță pagina oficială de Twitter Defence Ucraine.

Potrivit sursei citate, (obuzierele autopropulsate) AHS Krabs din Polonia s-au alăturat tunurilor M777, FH70, CAESARs și M109A3: „Așadar, avem deja 5 tipuri de artilerie de tip NATO, care joacă un rol decisiv.”

De asemenea, armata ucraineană spune că a primit până acum aproximativ 250 de vehicule blindate: M113 TM, M113 YPR-765, Bushmaster, Mastiff, Husky și Wolfhound.

Iar partenerii occidentali ne-au furnizat mii de MANPADS (lansatoare antiaeriene portabile) Stinger, Starstreak, Mistral, Piorun și Grom, ATGM-uri (lansatoare de rachete ghidate antitanc) NLAW, Javelin și Milan și lansatoare de grenade.

Potrivit ministrului ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, noile obiective ale forțelor de apărare sunt următoarele:

multe MLRS de tip NATO;

înlocuirea completă a unor calibre de tip sovietic;

unități organice pregătite imediat pentru luptă;

sute de vehicule blindate grele;

avioane de vânătoare, sisteme de apărare antiaeriană și antirachetă.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#tunuri #obuziere #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au impus, începând de marți, un tarif suplimentar de 10% pentru toate bunurile care nu beneficiază de scutiri, potrivit unui anunț al U.S. Customs and Border Protection (CBP). Nivelul aplicat este cel anunțat inițial de președintele Donald Trump vineri, și nu de 15%, cât promisese ulterior, notează REUTERS.

Decizia vine după ce Curtea Supremă a anulat tarifele anterioare, justificate de administrația Trump prin invocarea unei situații de urgență. Ca reacție, liderul de la Casa Albă a anunțat inițial un tarif global temporar de 10%, pe care a declarat ulterior că îl va majora la 15%.

În notificarea emisă pentru a „oferi orientări privind Proclamația Prezidențială din 20 februarie 2026”, CBP precizează că, în afara produselor exceptate, importurile vor fi supuse unei taxe ad valorem suplimentare de 10%.

Măsura a amplificat incertitudinea privind politica comercială a SUA, nefiind oferită o explicație oficială pentru aplicarea cotei mai reduse. Financial Times citează un oficial al Casei Albe care a sugerat că majorarea la 15% ar putea avea loc ulterior, însă informația nu a fost confirmată independent.

Colectarea noilor tarife a început la miezul nopții, în timp ce perceperea taxelor anulate de Curtea Supremă — care variau între 10% și 50% — a fost oprită.

Administrația Trump invocă Secțiunea 122, care permite președintelui să impună temporar, pentru până la 150 de zile, taxe vamale asupra tuturor țărilor pentru a corecta „deficite mari și grave” ale balanței de plăți.

Casa Albă susține că SUA se confruntă cu un deficit comercial anual de bunuri de circa 1,2 trilioane de dolari, un deficit de cont curent de 4% din PIB și o inversare a excedentului de venituri primare.

Luni, Donald Trump a avertizat partenerii comerciali să nu renunțe la acordurile recent negociate cu Washingtonul, amenințând că, în caz contrar, vor fi supuși unor taxe mult mai ridicate în baza altor legi comerciale.

Japonia a solicitat deja SUA să se asigure că tratamentul său în noul regim tarifar va rămâne la fel de favorabil ca în acordurile existente, în timp ce Uniunea Europeană și Marea Britanie au semnalat că doresc menținerea înțelegerilor comerciale deja convenite.