Câte tunuri grele de 155 mm și blindate a primit până acum Ucraina și ce mai vrea de la țările occidentale

09 Iun. 2022, 14:17
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Iun. 2022, 14:17 // Actual //  bani.md

Armata ucraineană spune că a primit deja 150 de piese de artilerie de 155 mm (calibru mare) și circa 250 de vehicule blindate de la partenerii occidentali care o sprijină în lupta contra invadatorilor ruși.

Armata ucraineană spune că a primit deja 150 de piese de artilerie de 155 mm (calibru mare) și circa 250 de vehicule blindate de la partenerii occidentali care o sprijină în lupta contra invadatorilor ruși.

În total, în Ucraina există deja 150 de platforme de artilerie de calibru 155 mm, anunță pagina oficială de Twitter Defence Ucraine.

Potrivit sursei citate, (obuzierele autopropulsate) AHS Krabs din Polonia s-au alăturat tunurilor M777, FH70, CAESARs și M109A3: „Așadar, avem deja 5 tipuri de artilerie de tip NATO, care joacă un rol decisiv.”

De asemenea, armata ucraineană spune că a primit până acum aproximativ 250 de vehicule blindate: M113 TM, M113 YPR-765, Bushmaster, Mastiff, Husky și Wolfhound.

Iar partenerii occidentali ne-au furnizat mii de MANPADS (lansatoare antiaeriene portabile) Stinger, Starstreak, Mistral, Piorun și Grom, ATGM-uri (lansatoare de rachete ghidate antitanc) NLAW, Javelin și Milan și lansatoare de grenade.

Potrivit ministrului ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, noile obiective ale forțelor de apărare sunt următoarele:

multe MLRS de tip NATO;

înlocuirea completă a unor calibre de tip sovietic;

unități organice pregătite imediat pentru luptă;

sute de vehicule blindate grele;

avioane de vânătoare, sisteme de apărare antiaeriană și antirachetă.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

19 Ian. 2026, 16:56
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Ian. 2026, 16:56 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!