Câți bani alocă europenii pentru cheltuielile pentru locuinţă, alimente și transport

Oficiul European de Statistică (Eurostat) a făcut public luni, 27 martie, un nou studiu despre cheltuielile de consum ale gospodăriilor.

Datele din cel mai recent Studiu privind bugetul gospodăriilor (HBS) arată că 60,6% din cheltuielile de consum ale gospodăriilor, în 23 de state membre UE pentru care sunt disponibile cifrele, au fost în 2020 alocate pentru locuinţă, apă, electricitate, gaze naturale şi alţi combustibili (32,7%), alimente şi băuturi non-alcoolice (17,1%) şi transport (10,8%).

Potrivit Eurostat, încă o cincime (20,4%) din bugetele gospodăriilor din UE în 2020 au fost alocate pentru recreere şi cultură (6,7%), mobilă şi echipamente de casă (4,9%), restaurante şi hoteluri (4,8%), îmbrăcăminte şi încălţăminte (4%)

Studiul indică diferenţe semnificative între statele membre UE. Cheltuielile pentru locuinţă, apă, electricitate, gaze naturale şi alţi combustibili au reprezentat cea mai ridicată pondere din bugetul gospodăriilor în majoritatea statelor membre UE, variind de la 8,4% în Malta la 49,2% în Ungaria. În România, ponderea este similară cu cea din UE, 32,7%.

Pe locul doi se află cheltuielile pentru alimente şi băuturi non-alcoolice, iar în cazul transporturilor, cea mai ridicată pondere se înregistrează în Danemarca, Germania, Luxemburg, Austria şi Slovenia. În România, ponderea este de 5,2%.

Estonia şi Malta au tipare diferite, alimentele şi băuturile non-alcoolice reprezentând cea mai importantă pondere a cheltuielilor, cu 22,3% şi, respectiv, 19,8% din bugetele gospodăriilor. La polul opus, ponderea cheltuielilor pentru alimente şi băuturi non-alcoolice în totalul cheltuielilor de consum este mai mică de 10% doar în Luxemburg (9,4%). În România, ponderea este de 27,6%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mincare #europeni #cheltuieli

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consiliul Concurenței a venit cu precizări oficiale privind recentele creșteri ale prețurilor la carnea de porc, după apariția unor declarații alarmante în spațiul public și preluări mediatice care au ridicat suspiciuni privind eventuale înțelegeri de cartel sau abuzuri din partea comercianților.

Potrivit instituției, în contextul unei economii de piață, formarea prețurilor este influențată de factori obiectivi, precum cererea și oferta, costurile de producție și transport, nivelul taxelor, fluctuațiile internaționale sau balanța de importuri și exporturi. Consiliul nu are atribuții de a stabili, plafona sau modifica prețuri, și nici nu poate sancționa companiile doar pentru că își majorează prețurile.

Totuși, autoritatea de concurență monitorizează cu atenție piața și intervine în cazul identificării unor practici anticoncurențiale, precum înțelegeri între concurenți privind fixarea prețurilor sau abuzul de poziție dominantă. În acest moment, Consiliul analizează situația de pe piața cărnii de porc pentru a detecta eventuale semnale care ar putea indica astfel de comportamente ilegale.

„Îndemnăm producătorii, comercianții și consumatorii să ne sesizeze orice comportament suspect. Vom interveni acolo unde legea ne permite”, se menționează în comunicatul oficial.

Consiliul Concurenței reiterează că își menține angajamentul de a asigura o piață corectă și competitivă, în beneficiul consumatorilor și al unei economii sănătoase.