Câți bani alocă europenii pentru cheltuielile pentru locuinţă, alimente și transport

Oficiul European de Statistică (Eurostat) a făcut public luni, 27 martie, un nou studiu despre cheltuielile de consum ale gospodăriilor.

Datele din cel mai recent Studiu privind bugetul gospodăriilor (HBS) arată că 60,6% din cheltuielile de consum ale gospodăriilor, în 23 de state membre UE pentru care sunt disponibile cifrele, au fost în 2020 alocate pentru locuinţă, apă, electricitate, gaze naturale şi alţi combustibili (32,7%), alimente şi băuturi non-alcoolice (17,1%) şi transport (10,8%).

Potrivit Eurostat, încă o cincime (20,4%) din bugetele gospodăriilor din UE în 2020 au fost alocate pentru recreere şi cultură (6,7%), mobilă şi echipamente de casă (4,9%), restaurante şi hoteluri (4,8%), îmbrăcăminte şi încălţăminte (4%)

Studiul indică diferenţe semnificative între statele membre UE. Cheltuielile pentru locuinţă, apă, electricitate, gaze naturale şi alţi combustibili au reprezentat cea mai ridicată pondere din bugetul gospodăriilor în majoritatea statelor membre UE, variind de la 8,4% în Malta la 49,2% în Ungaria. În România, ponderea este similară cu cea din UE, 32,7%.

Pe locul doi se află cheltuielile pentru alimente şi băuturi non-alcoolice, iar în cazul transporturilor, cea mai ridicată pondere se înregistrează în Danemarca, Germania, Luxemburg, Austria şi Slovenia. În România, ponderea este de 5,2%.

Estonia şi Malta au tipare diferite, alimentele şi băuturile non-alcoolice reprezentând cea mai importantă pondere a cheltuielilor, cu 22,3% şi, respectiv, 19,8% din bugetele gospodăriilor. La polul opus, ponderea cheltuielilor pentru alimente şi băuturi non-alcoolice în totalul cheltuielilor de consum este mai mică de 10% doar în Luxemburg (9,4%). În România, ponderea este de 27,6%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mincare #europeni #cheltuieli

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări sub cadrul Extins al Facilității de Credit și al Fondului Extins (ECF/EFF) și a celei de-a doua evaluări sub cadrul Facilității de Reziliență și Sustenabilitate (RSF).

Recuperarea economică din Moldova este în plină desfășurare, cu o creștere estimată de 2,6% pentru acest an și de 3% pentru anul viitor. Deficitul fiscal este prognozat să scadă de la 5,2% în 2023 la 4,4% în 2024 și 4,0% în 2025. În ciuda unor rezultate cuantitativ bune, implementarea reformelor structurale a întâmpinat întârzieri.

„Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări a programelor Moldovei sub ECF/EFF și a celei de-a doua evaluări sub RSF. Acordul urmează să fie aprobat de conducerea FMI și de Consiliul Executiv. Finalizarea evaluărilor va permite o alocare de 111,4 milioane DSP (aproximativ 148,3 milioane USD), ceea ce va aduce totalul decontărilor sub programele în derulare la aproximativ 810 milioane USD”, se arată în mesajul FMI.

Recuperarea după efectele adverse ale războiului din Ucraina și șocurile prețurilor energetice este în curs. Creșterea este estimată la 2,6% în 2024 și 3% în 2025, susținută de cererea internă robustă. Inflația a rămas în mare parte în cadrul coridorului țintă de 5 ± 1,5% al Băncii Naționale a Moldovei începând din octombrie 2023. Riscurile negative rămân ridicate, în principal legate de războiul din Ucraina și posibile noi șocuri energetice. În schimb, progresul mai rapid în reformele structurale, inclusiv în cadrul Planului de Creștere al UE, și evoluțiile constante pe calea aderării la UE reprezintă riscuri pozitive.

„Revizuirea în scădere a deficitului fiscal pentru 2024 și 2025 la 4,4%, respectiv 4,0% din PIB, reflectă venituri mai mari decât cele prognozate, susținute de creșterea salariilor și importurilor. Cheltuielile guvernamentale au rămas, în general, neschimbate, cu un reechilibru favorabil investițiilor pentru anul viitor. „Deși performanțele cuantitative au fost bune, implementarea reformelor structurale a fost inegală. Autoritățile au finalizat condiționalitățile legate de incluziunea financiară, sectorul asigurărilor și întreprinderile de stat, iar amendamentele legale pentru consolidarea autonomiei și guvernanței Băncii Naționale a Moldovei urmează să fie prezentate Parlamentului în curând. Acțiunile convenite pentru înființarea Curții Anticorupție și pentru asigurarea personalului adecvat la Procuratura Anticorupție sunt în așteptare. De asemenea, trecerea de la subvențiile energetice acordate prin facturi la transferuri bănești țintite a avut loc la timp pentru sezonul de încălzire actual. Alte măsuri de reformă din cadrul RSF sunt în desfășurare, dar vor necesita mai mult timp pentru a fi finalizate. „Examinarea evaluărilor de către Consiliul Executiv al FMI este programată pentru mijlocul lunii decembrie. Programul este așteptat să includă două evaluări suplimentare și să se finalizeze în octombrie 2025”, conchide FMI.