Câți bani alocă europenii pentru cheltuielile pentru locuinţă, alimente și transport

Oficiul European de Statistică (Eurostat) a făcut public luni, 27 martie, un nou studiu despre cheltuielile de consum ale gospodăriilor.

Datele din cel mai recent Studiu privind bugetul gospodăriilor (HBS) arată că 60,6% din cheltuielile de consum ale gospodăriilor, în 23 de state membre UE pentru care sunt disponibile cifrele, au fost în 2020 alocate pentru locuinţă, apă, electricitate, gaze naturale şi alţi combustibili (32,7%), alimente şi băuturi non-alcoolice (17,1%) şi transport (10,8%).

Potrivit Eurostat, încă o cincime (20,4%) din bugetele gospodăriilor din UE în 2020 au fost alocate pentru recreere şi cultură (6,7%), mobilă şi echipamente de casă (4,9%), restaurante şi hoteluri (4,8%), îmbrăcăminte şi încălţăminte (4%)

Studiul indică diferenţe semnificative între statele membre UE. Cheltuielile pentru locuinţă, apă, electricitate, gaze naturale şi alţi combustibili au reprezentat cea mai ridicată pondere din bugetul gospodăriilor în majoritatea statelor membre UE, variind de la 8,4% în Malta la 49,2% în Ungaria. În România, ponderea este similară cu cea din UE, 32,7%.

Pe locul doi se află cheltuielile pentru alimente şi băuturi non-alcoolice, iar în cazul transporturilor, cea mai ridicată pondere se înregistrează în Danemarca, Germania, Luxemburg, Austria şi Slovenia. În România, ponderea este de 5,2%.

Estonia şi Malta au tipare diferite, alimentele şi băuturile non-alcoolice reprezentând cea mai importantă pondere a cheltuielilor, cu 22,3% şi, respectiv, 19,8% din bugetele gospodăriilor. La polul opus, ponderea cheltuielilor pentru alimente şi băuturi non-alcoolice în totalul cheltuielilor de consum este mai mică de 10% doar în Luxemburg (9,4%). În România, ponderea este de 27,6%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mincare #europeni #cheltuieli

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.