Câți bani au fost recuperați până în prezent din urma jafului bancar

În anul 2020 au fost recuperate doar 190 de milioane de lei din urma jafului bancar din 2012-2014. Această sumă este cea mai mică din toți ani, menționează economistul Veaceslav Ioniță, cu referire la raportul publicat de BNM.

„Reamintim că la situația din 25 noiembrie 2016 noi cetățenii Republicii Moldova, mulțumită Guvernului am oferit garanții de 14,1 miliarde lei, celor trei bănci: Banca de Economii, UniBanc și Banca Socială. Împreună cu dobânda aferentă garanțiilor oferite, noi avem de achitat și respectiv de recuperat 25 miliarde lei. Iar până în prezent s-a reușit recuperarea a 2,6 miliarde lei, sau 10% din suma totală”, a explicat expertul pe blogul său.

Toată suma recuperată până în prezent provine de la rambursarea creditelor, vânzarea activelor și vânzarea datoriilor debitoare.

„Nici un leu din banii furați nu au fost recuperați până în prezent și nu se știe, dacă vor fi recuperați cândva”, susține economistul.

„Recuperarea banilor din credite și active cel mai probabil se apropie de sfârșit, nu exclud că suma totală nu va depăși 3 miliarde lei, iar restul de 22 miliarde urmează să fie recuperați din identificarea banilor și bunurilor provenite din jaful bancar, sechestrarea lor și vânzarea lor în favoarea bugetului de stat. Însă cu fiecare zi în plus șansele de identificare și recuperare a banilor scade din ce în ce mai tare”, spune Veaceslav Ioniță.

#jaf bancar #bugetul de stat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.