Câți bani au fost recuperați până în prezent din urma jafului bancar

În anul 2020 au fost recuperate doar 190 de milioane de lei din urma jafului bancar din 2012-2014. Această sumă este cea mai mică din toți ani, menționează economistul Veaceslav Ioniță, cu referire la raportul publicat de BNM.

„Reamintim că la situația din 25 noiembrie 2016 noi cetățenii Republicii Moldova, mulțumită Guvernului am oferit garanții de 14,1 miliarde lei, celor trei bănci: Banca de Economii, UniBanc și Banca Socială. Împreună cu dobânda aferentă garanțiilor oferite, noi avem de achitat și respectiv de recuperat 25 miliarde lei. Iar până în prezent s-a reușit recuperarea a 2,6 miliarde lei, sau 10% din suma totală”, a explicat expertul pe blogul său.

Toată suma recuperată până în prezent provine de la rambursarea creditelor, vânzarea activelor și vânzarea datoriilor debitoare.

„Nici un leu din banii furați nu au fost recuperați până în prezent și nu se știe, dacă vor fi recuperați cândva”, susține economistul.

„Recuperarea banilor din credite și active cel mai probabil se apropie de sfârșit, nu exclud că suma totală nu va depăși 3 miliarde lei, iar restul de 22 miliarde urmează să fie recuperați din identificarea banilor și bunurilor provenite din jaful bancar, sechestrarea lor și vânzarea lor în favoarea bugetului de stat. Însă cu fiecare zi în plus șansele de identificare și recuperare a banilor scade din ce în ce mai tare”, spune Veaceslav Ioniță.

#jaf bancar #bugetul de stat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.