CCI a RM, ZEL Bălți și APIP au semnat un memorandum de înțelegere

Astăzi, 21 martie 2022, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM), Zona Economică Liberă (ZEL) Bălți și Asociația Patronală din Industria Prelucrătoare (APIP) au semnat un Memorandum de Înțelegere în domeniul dezvoltării profesionale. Obiectivul memorandumului este de a oferi suport în instruirea profesională pentru sectorul industrial și IMM-uri.

Documentul a parafat implementarea eficientă și sustenabilă a proiectului „Conceptualizarea creării centrului de Instruire Inter-Companii” (TechZone), elaborat de ZEL Bălți, cu suportul proiectului „Promovarea Învățământului Profesional Tehnic pentru o Economie Verde”, finanțat de Ministerul Federal German pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Semnatarii Memorandumului Sergiu HAREA, Președinte al Camerei de Comerț și Industrie din Republica Moldova, Marin CIOBANU, Administrator Principal al ZEL Bălți, Manager de Proiect „Centrul de Instruire Inter-companii” și Ion TORNEA, Director Executiv al APIP, alături de Oana VODIȚĂ, Coordonator de proiect „Promovarea învățământului Profesional Tehnic pentru o Economie Verde” au subliniat obiectivul principal al proiectului care constă în a oferi instruire profesională complementară angajaților din sectorul industrial al Republicii Moldova și suport pentru întreprinderile mici și mijlocii în ceea ce privește întreținerea atelierelor și parcurilor de mașini necesare în procesul de instruire a elevilor din învățământul dual.

În vederea atingerii obiectivelor propuse, vor fi întreprinse mai multe acțiuni precum: crearea structurii organizaționale a centrului de instruire inter-companii; elaborarea programului de instruire; formarea formatorilor; asigurarea infrastructurii și facilităților necesare instruirii; elaborarea materialelor didactice online și offline; etc.

Pe termen lung, Centrul de Instruire are potențialul să se dezvolte și să devină treptat un Centru de educație multifuncțional, care să ofere cursuri de formare continuă, precum și oportunități de formare practică a maiștrilor instructori din domeniul ingineriei.

În cadrul acestui Memorandum, CCI urmează să desfășoare activităţi de promovare, printre membrii săi, instruiri continue prin intermediul programelor desfășurate în cadrul Centrului de Instruire Inter-companii; să asigurare asistența necesară în procesul de formare a formatorilor, maiştrilor-instructori, precum şi oferirea de suport în asigurarea instruirii teoretice a personalului antrenat în activitățile desfășurate; să asigurare asistența din partea personalului relevant în vederea organizării și desfășurării atelierelor de lucru, a întrunirilor, a instruirilor și a altor activități similare; la fel și asistență în vederea creării și derulării activității Centrului de Instruire Inter-companii și a altor activități similare, dar și să oferire, la solicitare, suportul logistic în desfășurarea activităților.

#instruire profesionala #APIP #ZEL #CCI a RM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gazele naturale rusești continuă să ajungă pe piețele din Ucraina, România și Republica Moldova, în pofida eforturilor europene de diversificare, printr-un mecanism legal și tehnic cunoscut drept „spălătoria turcească”, arată o investigație jurnalistică ant1news.gr, citată de libertatea.ro, bazată pe zeci de documente tehnice privind fluxurile de gaze și analize de compoziție.

Potrivit investigației, Gazprom pompează volume semnificative de gaze în rețeaua energetică a Turciei, unde acestea sunt amestecate cu gaze din alte surse – precum Azerbaidjanul, Iranul sau GNL. La ieșirea din sistemul turcesc către Europa, gazul primește un certificat de origine turcesc, fiind etichetat drept „din Sistemul Național Turc”, fără indicarea sursei inițiale. Această lacună de reglementare permite, practic, eliminarea ștampilei de „origine rusească”.

Datele Centrului pentru Cercetare a Energiei și Aerului Curat indică faptul că, în primele nouă luni ale anului 2025, fluxurile de gaze rusești către Europa prin conducta Turkstream au crescut cu 7% față de aceeași perioadă din 2024. Volumul total de gaze care intră în Turcia depășește semnificativ necesarul intern, surplusul fiind direcționat către exporturi în UE.

În perioada 2023–2024, compania de stat turcă de gaze a semnat contracte de export importante cu Bulgaria, Ungaria, România și Republica Moldova. Cum producția internă a Turciei nu acoperă aceste angajamente, gazul livrat provine din importurile excedentare, iar gazul rusesc rămâne principala sursă stabilă pentru aceste volume.

Documente analizate de ant1news.gr, inclusiv analize chimice și date privind puterea calorică, permit „urmărirea” originii gazelor care intră din Turcia în Europa prin punctele Strandja 1 și Strandja 2 din Bulgaria. La Strandja 2, în ultimul an a intrat preponderent gaz rusesc, direcționat spre Ungaria și Serbia. La Strandja 1, teoretic ar trebui să circule gaze diversificate, însă amestecul rezultat include în continuare cantități relevante de gaz rusesc.

Acordul semnat la Atena, pe 7 noiembrie, pentru Coridorul Vertical, care utilizează interconectorul Grecia–Bulgaria (IGB), este esențial pentru transportul gazelor spre România, Moldova și Ucraina. În prezent, din Bulgaria spre România funcționează două rute: Negru Vodă 1, prin care trec aproximativ 3,3 miliarde m³/an, și Ruse/Giurgiu, utilizată la doar circa 3% din volumul primei.

La 3 decembrie, operatorii de gaze din Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina au propus includerea rutei Ruse/Giurgiu în Coridorul Vertical, pentru a permite transportul unor cantități mai mari către Ucraina.

Analizele chimice arată că, de la începutul anului până în noiembrie, gazele care au tranzitat aceste rute au avut o amprentă rusească puternică, cu caracteristici specifice zăcămintelor din Siberia de Vest, identice cu cele observate la intrarea Strandja 2. Concluzia investigației este că, deși etichetat diferit, gazul rusesc continuă să circule spre Europa de Sud-Est, inclusiv către România și Republica Moldova, printr-o combinație de amestec, certificare și infrastructură regională.