CCI a RM, ZEL Bălți și APIP au semnat un memorandum de înțelegere

21 Mart. 2022, 17:26
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
21 Mart. 2022, 17:26 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Astăzi, 21 martie 2022, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM), Zona Economică Liberă (ZEL) Bălți și Asociația Patronală din Industria Prelucrătoare (APIP) au semnat un Memorandum de Înțelegere în domeniul dezvoltării profesionale. Obiectivul memorandumului este de a oferi suport în instruirea profesională pentru sectorul industrial și IMM-uri.

Documentul a parafat implementarea eficientă și sustenabilă a proiectului „Conceptualizarea creării centrului de Instruire Inter-Companii” (TechZone), elaborat de ZEL Bălți, cu suportul proiectului „Promovarea Învățământului Profesional Tehnic pentru o Economie Verde”, finanțat de Ministerul Federal German pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Semnatarii Memorandumului Sergiu HAREA, Președinte al Camerei de Comerț și Industrie din Republica Moldova, Marin CIOBANU, Administrator Principal al ZEL Bălți, Manager de Proiect „Centrul de Instruire Inter-companii” și Ion TORNEA, Director Executiv al APIP, alături de Oana VODIȚĂ, Coordonator de proiect „Promovarea învățământului Profesional Tehnic pentru o Economie Verde” au subliniat obiectivul principal al proiectului care constă în a oferi instruire profesională complementară angajaților din sectorul industrial al Republicii Moldova și suport pentru întreprinderile mici și mijlocii în ceea ce privește întreținerea atelierelor și parcurilor de mașini necesare în procesul de instruire a elevilor din învățământul dual.

În vederea atingerii obiectivelor propuse, vor fi întreprinse mai multe acțiuni precum: crearea structurii organizaționale a centrului de instruire inter-companii; elaborarea programului de instruire; formarea formatorilor; asigurarea infrastructurii și facilităților necesare instruirii; elaborarea materialelor didactice online și offline; etc.

Pe termen lung, Centrul de Instruire are potențialul să se dezvolte și să devină treptat un Centru de educație multifuncțional, care să ofere cursuri de formare continuă, precum și oportunități de formare practică a maiștrilor instructori din domeniul ingineriei.

În cadrul acestui Memorandum, CCI urmează să desfășoare activităţi de promovare, printre membrii săi, instruiri continue prin intermediul programelor desfășurate în cadrul Centrului de Instruire Inter-companii; să asigurare asistența necesară în procesul de formare a formatorilor, maiştrilor-instructori, precum şi oferirea de suport în asigurarea instruirii teoretice a personalului antrenat în activitățile desfășurate; să asigurare asistența din partea personalului relevant în vederea organizării și desfășurării atelierelor de lucru, a întrunirilor, a instruirilor și a altor activități similare; la fel și asistență în vederea creării și derulării activității Centrului de Instruire Inter-companii și a altor activități similare, dar și să oferire, la solicitare, suportul logistic în desfășurarea activităților.

Realitatea Live

15 Ian. 2026, 09:50
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
15 Ian. 2026, 09:50 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

La finalul anului 2025, exporturile de porumb din Republica Moldova au reintrat pe o traiectorie de creștere, însă această revenire are mai degrabă un caracter tehnic, nu unul structural, arată analiza expertului în agricultură Iurie Rija.

În perioada iulie–decembrie 2025, Moldova a exportat 82.321 de tone de porumb, față de 41.769 de tone în aceeași perioadă a sezonului precedent, ceea ce înseamnă o dublare a volumelor după un an 2024–2025 extrem de slab. Cu toate acestea, nivelul rămâne mult sub potențialul istoric al sectorului: până în 2023, exporturile din această perioadă se situau, de regulă, între 250 și 300 de mii de tone, iar volumul actual reprezintă doar circa o treime din normal.

Unul dintre factorii care limitează oferta îl constituie recolta modestă. În nordul țării, o parte din porumb se află încă pe câmp, ceea ce confirmă că baza fizică a exporturilor este fragilă, în pofida creșterii față de anul trecut.

Pe partea de prețuri, semnalul este la fel de nuanțat. Prețul mediu de export în iulie–decembrie 2025 a fost de 3,96 lei/kg, ușor sub nivelul de 4,00 lei/kg din aceeași perioadă a anului 2024 și cu circa 10% mai mic decât în 2021, când media era de 4,42 lei/kg. Presiunea vine din recoltele mari din țările vecine și din Uniunea Europeană, care împing prețurile în jos la nivel regional și global.

În termeni valorici, exporturile de porumb au adus în prima jumătate a sezonului 2025–2026 325,6 milioane de lei, de aproape două ori mai mult decât în 2024 (167,1 milioane lei). Totuși, această sumă reprezintă doar 15% din nivelul din 2021, când porumbul genera circa 2,21 miliarde de lei, evidențiind un decalaj profund față de anii de vârf.

Această evoluție contrastează puternic cu performanța oleaginoaselor. În sezonul curent, floarea-soarelui și rapița au devenit principalele motoare valorice ale exporturilor agricole, în timp ce cerealele, în special grâul și porumbul, au pierdut teren.

Luna decembrie 2025 marchează practic debutul activ al sezonului comercial pentru porumb. În această lună au fost exportate 31.771 de tone, cu 66% mai mult decât în noiembrie (19.153 tone), semn că piața a ieșit din stagnarea tipică toamnei. Prețul mediu a fost de 3,80 lei/kg, aproape identic cu cel din noiembrie, dar ușor sub nivelurile din 2024.

Piața este dominată de un număr redus de jucători. RUSAGRO-PRIM SRL a fost liderul exporturilor în iulie–decembrie 2025, cu 33.723 de tone, adică 41% din totalul național. Împreună cu GLOBAL FARMING INTERNATIONAL, primele două companii au realizat circa 55% din exporturile de porumb ale Moldovei, ceea ce indică un grad ridicat de concentrare a pieței.

În ceea ce privește destinațiile, structura exporturilor s-a schimbat vizibil. Grecia a devenit principala piață, cu 21.605 tone la un preț mediu de 3,75 lei/kg, urmată de Turcia cu 17.373 tone la un preț mai ridicat, de 4,18 lei/kg, și Libanul cu 11.362 tone la 4,11 lei/kg. România, până recent principala destinație, a coborât pe locurile următoare, cu 9.982 tone la 3,76 lei/kg, ceea ce semnalează o schimbare structurală în fluxurile comerciale.

Per ansamblu, prima jumătate a sezonului 2025–2026 arată o ieșire din minimele istorice, dar și o menținere sub capacitatea tradițională a sectorului. Prețurile sunt stabile, însă insuficiente pentru a readuce confortul economic al fermierilor. Evoluția celei de-a doua jumătăți a sezonului va depinde decisiv de finalizarea recoltării și de condițiile de piață din regiune, iar porumbul rămâne una dintre culturile cele mai expuse presiunilor externe.