Ce au în comun ouăle de ciocolată și defrișările de păduri tropicale? Iată răspunsul

Se apropie Paștele, iar pe rafturile magazinelor se acumulează bunătăți din ciocolată din întreaga lume. Ouă de ciocolată, iepurași de ciocolată, tartine de ciocolată și multe altele. Dar ce au în comun toate aceste produse de ciocolată? Răspunsul este că majoritatea acestor produse conțin ulei de palmier.

În ultimele decenii, producția de ulei de palmier a crescut considerabil. Între 1995 și 2015, a crescut de la 14 milioane de tone la peste 60 de milioane de tone. În același timp au crescut și controversele referitor la impactul asupra ecosistemelor și a sănătății.

Uleiul de palmier este în prezent cel mai produs și consumat ulei din lume. Acest ulei se conține în majoritatea bunurilor de larg consum și a produselor cosmetice pe care le putem cumpăra în magazine. Cercetările efectuate de WWF au sugerat chiar că aproximativ jumătate din produsele ambalate vândute astăzi în supermarketurile din întreaga lume conțin ulei de palmier, scrie EuroNews.

Uleiul de palmier oferă produseor alimentare și ciocolatei finețe, iar în cosmetică, crește vâscozitatea și este utilizat pentru a reține umezeala în piele.

Uleiul este extras dintr-o cultură deosebit de productivă. Pe bază de hectar, palmierii cu ulei sunt de până la 10 ori mai eficienți în producția de ulei decât alte culturi, cum ar fi rapița, soia, măslinele și floarea-soarelui.

În ultimii ani, producția pe scară largă de ulei de palmier este asociată cu defrișarea pădurilor tropicale?

„Arborii care produc ulei de palmier sunt originari din regiunile tropicale, având nevoie de condiții calde și relativ umede. În aceste zone există puțin teren disponibil pentru cultivare, în afară de zonele care ar putea fi, sau ar fi putut fi odată pădure tropicală. Prin urmare, uleiul de palmier este deseori atribuit defrișărilor pădurilor tropicale „, spune dr. Jake Bicknell, un om de știință în domeniul conservării la Universitatea din Kent.

De asemenea, el a menționat că „pădurile tropicale sunt unul dintre cei mai complecși din punct de vedere ecologic și biomi biodiversi și cel mai mare depozit de carbon din lume, astfel încât pierderea lor este disproporționat negativă pentru sustenabilitatea planetei noastre”.

În ultimii ani au fost defrișate milioane de hectare de păduri tropicale pentru producția uleiului. Una dintre problemele principale este că pădurile tropicale ar putea găzdui de cinci ori mai multe specii de animale decât aceste plantații.

Deci, prin distrugerea lor, observăm pierderea habitatului pentru unele dintre cele mai amenințate specii din lume, cum ar fi orangutanii și tigrii sumatran.

Cu toate acestea, alternativele uleiului de palmier sunt probabil mai proaste pentru mediu. Iată de ce interzicerea totală a producției uleiului de palmier nu este o metodă binevenită.

#ulei de palmier #defrisare #ciocolata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.

Bani.md

Toate știrile

Ce au în comun ouăle de ciocolată și defrișările de păduri tropicale? Iată răspunsul

Primăriile au fost convinse cu bani pentru amalgamare, iar acum fondul se taie cu 90 de milioane