Ce au în comun ouăle de ciocolată și defrișările de păduri tropicale? Iată răspunsul

Se apropie Paștele, iar pe rafturile magazinelor se acumulează bunătăți din ciocolată din întreaga lume. Ouă de ciocolată, iepurași de ciocolată, tartine de ciocolată și multe altele. Dar ce au în comun toate aceste produse de ciocolată? Răspunsul este că majoritatea acestor produse conțin ulei de palmier.

În ultimele decenii, producția de ulei de palmier a crescut considerabil. Între 1995 și 2015, a crescut de la 14 milioane de tone la peste 60 de milioane de tone. În același timp au crescut și controversele referitor la impactul asupra ecosistemelor și a sănătății.

Uleiul de palmier este în prezent cel mai produs și consumat ulei din lume. Acest ulei se conține în majoritatea bunurilor de larg consum și a produselor cosmetice pe care le putem cumpăra în magazine. Cercetările efectuate de WWF au sugerat chiar că aproximativ jumătate din produsele ambalate vândute astăzi în supermarketurile din întreaga lume conțin ulei de palmier, scrie EuroNews.

Uleiul de palmier oferă produseor alimentare și ciocolatei finețe, iar în cosmetică, crește vâscozitatea și este utilizat pentru a reține umezeala în piele.

Uleiul este extras dintr-o cultură deosebit de productivă. Pe bază de hectar, palmierii cu ulei sunt de până la 10 ori mai eficienți în producția de ulei decât alte culturi, cum ar fi rapița, soia, măslinele și floarea-soarelui.

În ultimii ani, producția pe scară largă de ulei de palmier este asociată cu defrișarea pădurilor tropicale?

„Arborii care produc ulei de palmier sunt originari din regiunile tropicale, având nevoie de condiții calde și relativ umede. În aceste zone există puțin teren disponibil pentru cultivare, în afară de zonele care ar putea fi, sau ar fi putut fi odată pădure tropicală. Prin urmare, uleiul de palmier este deseori atribuit defrișărilor pădurilor tropicale „, spune dr. Jake Bicknell, un om de știință în domeniul conservării la Universitatea din Kent.

De asemenea, el a menționat că „pădurile tropicale sunt unul dintre cei mai complecși din punct de vedere ecologic și biomi biodiversi și cel mai mare depozit de carbon din lume, astfel încât pierderea lor este disproporționat negativă pentru sustenabilitatea planetei noastre”.

În ultimii ani au fost defrișate milioane de hectare de păduri tropicale pentru producția uleiului. Una dintre problemele principale este că pădurile tropicale ar putea găzdui de cinci ori mai multe specii de animale decât aceste plantații.

Deci, prin distrugerea lor, observăm pierderea habitatului pentru unele dintre cele mai amenințate specii din lume, cum ar fi orangutanii și tigrii sumatran.

Cu toate acestea, alternativele uleiului de palmier sunt probabil mai proaste pentru mediu. Iată de ce interzicerea totală a producției uleiului de palmier nu este o metodă binevenită.

#ulei de palmier #defrisare #ciocolata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Conflictul din Orientul Mijlociu a schimbat evoluția pieței europene a gazelor naturale, iar prețul de achiziție aproape s-a dublat față de prognozele de la începutul anului, a declarat într-o conferință de presă directorul Energocom, Eugeniu Buzatu, care a justificat solicitarea depusă la ANRE cu privire la majorarea tarifelor la gaz cu peste 45%, la 20,93 lei metru cub.

Potrivit acestuia, la începutul anului, prețul forward pentru achiziția gazelor naturale era estimat la aproximativ 30 de euro/MWh, însă situația s-a schimbat din luna martie, odată cu escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu.

„Începând cu luna martie, am văzut o ascensiune a prețului. Dacă atunci vorbeam de o medie de 30 de euro pe megawatt-oră pentru achiziția gazelor, astăzi prețul este de 56 de euro pe megawatt-oră. Avem o creștere de aproape 100%”, a declarat Buzatu.

Șeful Energocom a explicat că, deși gazele naturale lichefiate provenite din Orientul Mijlociu reprezentau doar aproximativ 9–11% din piața europeană, conflictul a afectat întreaga piață mondială.

Potrivit acestuia, unul dintre factorii principali ai scumpirilor a fost explozia costurilor de transport maritim. Dacă anterior închirierea unui cargou costa între 70.000 și 100.000 de euro pe zi, în prezent tarifele au ajuns la aproximativ 170.000 de euro pe zi, ceea ce a alimentat creșterea prețurilor gazelor în Europa.

Buzatu a prezentat și o comparație între prognozele de la începutul anului și nivelurile actuale ale pieței. Astfel, pentru luna aprilie 2026 era estimat un preț de 29,44 euro/MWh, în timp ce în prezent acesta se ridică la aproximativ 47 euro/MWh.

Directorul Energocom a avertizat că societatea a acumulat deja devieri tarifare negative de 106 milioane de lei, iar dacă prețurile finale nu vor fi ajustate pentru a reflecta realitatea pieței, aceste pierderi vor continua să crească.

„Dacă prețurile nu vor fi corectate conform realității, Energocom va continua să acumuleze aceste devieri, care vor trebui recuperate ulterior, într-un alt exercițiu tarifar. Totuși, această chestiune ține de competența regulatorului”, a precizat Eugeniu Buzatu.

Energocom a solicitat anterior Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică aprobarea unui tarif reglementat de 20,93 lei pentru un metru cub de gaze naturale, argumentând că evoluțiile de pe piața internațională au făcut imposibilă menținerea actualului nivel al prețului.

Ieri, 15 iulie, Energocom a depus o solicitare la ANRE pentru majorarea tarifelor la gaz cu 6,52 de lei, la 20,93 lei metru cub.