Ce avere are președintele demisionar de la Curtea Constituțională, Nicolae Roșca

„Astăzi, 9 noiembrie, dl judecător Nicolae Roșca și-a dat demisia din funcția de Președinte al Curții Constituționale. Alegerea unui nou Președinte este programată să aibă loc mâine, 10 noiembrie”, se spune în mesajul Curții Constituționale.

Potrivit declarației de avere, Nicolae Roșca a încasat în anul 2022 un salariu de 567 038 mii de lei de lei de la Curtea Constituțională și 48 510 de lei Universitatea de Stat. Soția acestuia a avut venituri de 89,6 mii de lei.

Roșca are un depozit de la Victoriabank în sumă de 43,3 mii de lei care i-a adus venituri de 7,7 mii de lei din dobândă.

Fostul președintele de la Curtea Constituțională deține jumătate dintr-un apartament de 26,6 metri pătrați cumpărat împreună cu soția în anul 1999. Valoarea imobilului este de 61 de mii de lei. Roșca mai deține un apartament de 72,2 metri pătrați, evaluat la 406,4 mii de lei.

Roșca este proprietarul unei Toyota Corola pe cer o conduce soția acestuia, cumpărate în 2010 și valorează 207 mii de lei.

Dânsul mai are și trei conturi la Victoriabank pe care are puțin aproape 48 de mii de lei.

Nicolae Roșca a fost numit în funcția de judecător al Curții Constituționale la 15 august 2019, prin hotărâre de Guvern. Este absolvent al Facultății de Drept a Universității București din România și doctor în drept. Până să fie numit judecător constituțional, a fost lector și șef de catedră în cadrul Facultății de Drept a Universității de Stat din Moldova și avocat în cadrul Biroului asociat de avocați „Băieșu și Roșca”.

A stat departe de viața politică până în 2017, potrivit RISE, când s-a alăturat Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), fiind ales membru al Biroului Permanent Național. Mai mult decât atât, Roșca s-a lansat și în cursa pentru un fotoliu de deputat la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, fiind unul dintre candidații înscriși în lista națională a Blocului electoral ACUM, format din PAS și Platforma Demnitate și Adevăr. Nu a mai ajuns în legislativ, dar la scurt timp a fost propus în funcția de judecător la Curtea Constituțională.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rosca #evere #Curtea Constitutionala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.