Ce avere are președintele demisionar de la Curtea Constituțională, Nicolae Roșca

„Astăzi, 9 noiembrie, dl judecător Nicolae Roșca și-a dat demisia din funcția de Președinte al Curții Constituționale. Alegerea unui nou Președinte este programată să aibă loc mâine, 10 noiembrie”, se spune în mesajul Curții Constituționale.

Potrivit declarației de avere, Nicolae Roșca a încasat în anul 2022 un salariu de 567 038 mii de lei de lei de la Curtea Constituțională și 48 510 de lei Universitatea de Stat. Soția acestuia a avut venituri de 89,6 mii de lei.

Roșca are un depozit de la Victoriabank în sumă de 43,3 mii de lei care i-a adus venituri de 7,7 mii de lei din dobândă.

Fostul președintele de la Curtea Constituțională deține jumătate dintr-un apartament de 26,6 metri pătrați cumpărat împreună cu soția în anul 1999. Valoarea imobilului este de 61 de mii de lei. Roșca mai deține un apartament de 72,2 metri pătrați, evaluat la 406,4 mii de lei.

Roșca este proprietarul unei Toyota Corola pe cer o conduce soția acestuia, cumpărate în 2010 și valorează 207 mii de lei.

Dânsul mai are și trei conturi la Victoriabank pe care are puțin aproape 48 de mii de lei.

Nicolae Roșca a fost numit în funcția de judecător al Curții Constituționale la 15 august 2019, prin hotărâre de Guvern. Este absolvent al Facultății de Drept a Universității București din România și doctor în drept. Până să fie numit judecător constituțional, a fost lector și șef de catedră în cadrul Facultății de Drept a Universității de Stat din Moldova și avocat în cadrul Biroului asociat de avocați „Băieșu și Roșca”.

A stat departe de viața politică până în 2017, potrivit RISE, când s-a alăturat Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), fiind ales membru al Biroului Permanent Național. Mai mult decât atât, Roșca s-a lansat și în cursa pentru un fotoliu de deputat la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, fiind unul dintre candidații înscriși în lista națională a Blocului electoral ACUM, format din PAS și Platforma Demnitate și Adevăr. Nu a mai ajuns în legislativ, dar la scurt timp a fost propus în funcția de judecător la Curtea Constituțională.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rosca #evere #Curtea Constitutionala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.