Ce crede Bill Gates despre criptomonede? Pariază pe prăbuşirea totală. De ce nu are încredere în Bitcoin

23 Apr. 2021, 22:49
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
23 Apr. 2021, 22:49 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Bill Gates, unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume, „pariază pe prăbuşirea totală” a Bitcoin. În weekend, valoarea Bitcoin a scăzut cu 15%, scrie AGERPRES.

Scăderea Bitcoin a venit după ce criptomoneda a atins un record de peste 64.000 de dolari pe 14 aprilie, după ce Coinbase Global Inc. a debutat pe piaţa bursieră. Bill Gates crede că lucrurile vor continua să se înrăutăţească odată cu trecerea timpului.

Un clip video postat pe youtube „Bill Gates: Panica Bitcoin din 2021”, care analizează piaţa bursieră, este menţionat că „Bill Gates vorbeşte despre criptomonede de ceva timp. Este destul de evident că nu este un fan al acestora. Dar de ce este încă pesimist cu privire la monedele virtuale şi de ce pariază pe un colaps total?”

Clipul face referire la declaraţiile fostului CEO Microsoft din 2013, atunci când a numit criptomonedă „un tur de forţă” şi „o zonă în care guvernele vor menţine un rol dominant”. Ulterior, în clip este prezentată o altă declaraţie făcută de Gates, de data aceasta din prezent, în care el spune că nu deţine Bitcoin, dar are o părere neutră despre criptomonedă.

În acea declaraţie, Bill Gates mai spune că „Bitcoin poate merge în sus și în jos doar pe baza maniei. Nu există o modalitate de a prezice modul în care va progresa”. În urma declaraţiilor făcute de Bill Gates, concluzia este că miliardarul vede criptomonedele şi, în special, Bitcoin ca o „bulă speculativă”, care la un moment dat se va sparge.

La fel ca Bitcoin și alte criptomonede au pierdut din valoare.

Realitatea Live

03 Mart. 2026, 13:49
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Grîu Tatiana
03 Mart. 2026, 13:49 // Bani și Afaceri //  Grîu Tatiana

Statul reușește să recupereze mai puțin de 1% din datoriile fiscale ale companiilor intrate în insolvabilitate, deși în ultimii trei ani au fost validate creanțe bugetare de peste 9,4 miliarde de lei. Sumele efectiv întoarse la buget sunt de ordinul zecilor de milioane și sunt în scădere, se menționează în raportul Curții de Conturi, audiat în cadrul Comisiei parlamentare pentru control al finanțelor publice.

În perioada 2023 – semestrul I 2025, interesele statului au fost reprezentate în peste 3 000 de proceduri de insolvabilitate. Au fost validate creanțe față de bugetul public național în valoare de circa 9 miliarde de lei, iar peste 1 700 de agenți economici au fost lichidați. În același timp, datorii de aproximativ 2,4 miliarde de lei au fost anulate.

Doar în perioada analizată au fost inițiate 1 259 de proceduri noi, cu validarea unor creanțe de peste 1,2 miliarde de lei.

Încasările reale rămân însă modeste. Dacă în 2023 la buget au fost restituite 49,7 milioane de lei, în 2024 suma a scăzut la 41,7 milioane de lei, iar în primul semestru al anului 2025 s-au recuperat doar 21,3 milioane de lei. Potrivit auditului, aceste sume reprezintă sub 1% din totalul creanțelor, ceea ce denotă o capacitate redusă de recuperare a datoriilor fiscale din masa debitoare a companiilor insolvabile.

Reprezentanta Curții de Conturi, Elena Cebotari, a explicat că procesul de recuperare este unul complex și implică mai multe instituții – Serviciul Fiscal de Stat, CNAS, instanțele de insolvabilitate și administratorii autorizați. Deși cadrul legal este, în mare parte, clar definit, auditul a identificat deficiențe procedurale care afectează eficiența recuperării banilor.

Analiza unui eșantion de 48 de dosare, cu creanțe validate de aproape 4 miliarde de lei, arată că doar în 18 cazuri procedura de insolvabilitate a fost intentată de Serviciul Fiscal de Stat. În 16 situații, înainte de intentarea procedurii, SFS a aplicat măsuri de executare silită pentru acoperirea restanțelor. Totuși, instituția nu intervine în toate cazurile încă din faza inițială a apariției stării de insolvabilitate.

Directorul adjunct al Serviciului Fiscal de Stat, Sergiu Chircu, a declarat că puțini agenți economici sunt de bună-credință. ”După ce înstrăinează tot ce au de înstrăinat, SFS primește un set de dări de seamă cu cifre corectate și începe procedura de executare silită, însă când mergem nu mai avem ce executa, ce bloca și rămânem cu restanțe”, a afirmat Chircu.

Din cele 48 de dosare analizate, 32 au urmat proceduri simplificate de faliment, fără a fi încercate soluții de restructurare a datoriilor sau măsuri de relansare a activității, ceea ce reduce și mai mult șansele de recuperare a banilor la buget.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!