Ce prevede starea de urgență solicitată de prim-ministra Gavrilița și votată de deputați

Starea de urgență la nivel național a fost prelungită de către Parlament, la inițiativa Guvernului, prin aprobarea unui proiect de hotărâre în acest sens, astăzi, 21 aprilie, în cadrul ședinței plenare. Proiectul de hotărâre a fost prezentat în plenul Legislativului de Natalia Gavrilița și a fost susținut de 55 de deputați ai PAS. Prim-ministra Natalia Gavrilița a spus ce prevede acest lucru.

Gestionarea în regim prompt a fluxului migrațional și adaptarea sau crearea instrumentelor și organismelor care să realizeze acest obiectiv au fost posibile printr-o serie de derogări, completări și adaptări ale cadrului normativ și doar prin conjugarea eforturilor tuturor celor implicați: societate civilă, voluntari din interiorul sau exteriorul țării, autorități publice locale, parteneri de dezvoltare sau autorități publice centrale.

Inițial, Republica Moldova a primit cel mai mare număr de refugiați raportat la numărul de locuitori, iar modul de gestionare a acestei crize umanitare este apreciat de cetățenii noștri și de partenerii externi. Circa 424 de mii de persoane au trecut hotarul RM din Ucraina și până în prezent în țară se află circa 92 de mii de refugiați.

intrarea și șederea pe teritoriul Republicii Moldova sau tranzitarea acestuia a persoanelor refugiate din Ucraina, facilitând inclusiv obținerea protecției statului, asigurarea hranei, cazării, accesul la serviciile medicale și angajarea în muncă, respectiv crearea și gestionarea centrelor temporare;
asigurarea accesului gratuit la educație a copiilor refugiați din Ucraina, inclusiv pentru tinerii refugiați înscriși la programele de studii superioare. Subliniez, în acest context, că astăzi toți copii refugiaților pot avea acces în grădinițele, școlile primare, gimnaziile și liceele din țară;
facilitarea tranzitării frontierei de stat și intrarea în Republica Moldova a mijloacelor de transport, simplificând procedurile și termenele ce vizează obținerea cărții verzi;
cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene sau cu autoritățile altor state pentru gestionarea fluxului de migranți și pentru asigurarea unor culoare umanitare (coridoare verzi). Menționez în mod expres cooperarea cu autoritățile române pentru asigurarea pe cale terestră și feroviară a culoarelor umanitare de la Palanca la Huși, respectiv de la Căușeni/Chișinău la Iași și pentru facilitarea tranzitării frontierei comune;
crearea Centrului Unic de Gestionare a Crizei;
înființarea și gestionarea unor linii telefonice gratuite destinate problemelor refugiaților din Ucraina, prin intermediul cărora și cetățenii Republicii Moldova au beneficiat de informații suplimentare referitoare la posibilitatea de a ajuta autoritățile sau persoanele refugiate.

Cu toate acestea, războiul asupra Ucrainei, început la 24 februarie 2022, este în continuă desfășurare, iar prognoze clare sau predicții pertinente care să indice ameliorarea situației nu există în prezent.

Negocierile inițiate între părțile aflate în război nu au produs rezultate sau dinamici pozitive, astfel alimentându-se o incertitudine generală cu privire la evoluția stării de lucruri. În aceste condiții este posibilă și uneori chiar probabilă degenerarea rapidă a situației și producerea unor evenimente care să afecteze, suplimentar, în mod grav, securitatea în regiune, dar și securitatea națională, ce include și securitatea energetică a Republicii Moldova.

Războiul continuă în mai multe regiuni ale Ucrainei, în prezent atestându-se о intensificare a luptelor în est. De asemenea, persistă riscuri reale de acțiuni militare vizând mai multe localități în partea de sud a Ucrainei, precum și în regiunea Odesa care se află în imediata apropiere a frontierei terestre între Republica Moldova și Ucraina.

Există în continuare riscuri în privința securității aprovizionării Republicii Moldova cu energie electrică, gaze naturale și produse petroliere, în special începând cu data de 1 mai 2022. Securitatea energetică a țării este afectată de instabilitatea piețelor energetice și volatilitatea sporită a prețurilor, se reflectă în mod firesc și asupra funcționalității regulilor de piață și a viabilității normelor/mecanismelor aferente piețelor energetice ale Republicii Moldova, stat importator net de gaze naturale și produse petroliere și de electricitate.

#gavrilita #stare de urgenta #deputati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.