Ce salarii au obținut moldovenii în trimestrul II al anului 2021? Cine câștigă cei mai mulți bani și cine mai puțin...

În trimestrul II al anului 2021 câștigul salarial mediu lunar nominal brut la unitățile din sectorul real cu 4 și mai mulți salariați și toate instituțiile bugetare a constituit 9044,5 lei, fiind în creștere cu 15,2% față de trimestrul II 2020 și cu 6,8% față de trimestrul I 2021, se arată într-un comunicat de presă al Biroului Național de Statistică.

Potrivit informațiilor, cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu lunar în trimestrul II 2021 s-au înregistrat în activitățile:

informații și comunicații – 21753,9 lei;
activități financiare și de asigurări – 16698,6 lei;
producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 14251,8 lei.

Cele mai mici valori ale câștigului salarial mediu lunar s-au înregistrat în:

activități de cazare și alimentație publică – 5184,8 lei;
agricultură, silvicultură și pescuit – 5206,4 lei;
artă, activități de recreere și de agrement – 6169,3 lei.

Potrivit Biroului Național de Statistică, în sectorul bugetar, în trimestrul II 2021 câștigul salarial mediu lunar a constituit 7778,5 lei (cu 8,5% mai mult față de trimestrul II 2020), iar în sectorul real – 9497,8 lei (cu 17,1% mai mult față de trimestrul II 2020).

Indicele câștigului salarial real în trimestrul II 2021 față de trimestrul II 2020 (calculat ca raport între indicele câștigului salarial nominal brut și indicele prețurilor de consum) a fost de 111,8%.

#cele mei #mari #mici #bani #salarii #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul consilier municipal Ruslan Verbițchi susține că cetățenii Republicii Moldova achită în facturile la gaze un suprapreț față de costul real la care statul a procurat gazele naturale pentru anul 2026. Într-o postare pe Facebook, acesta afirmă că diferența dintre prețul de achiziție și tariful plătit de populație ar ajunge la sute de milioane de euro.

Potrivit datelor prezentate de Verbițchi, compania Energocom a asigurat peste 75% din necesarul de gaze pentru iarna 2025–2026, iar încă din septembrie 2025 ar fi fost contractate peste 90% din volumele necesare pentru întregul an 2026. Statul ar fi cumpărat în total 782 de milioane de metri cubi de gaze la un preț mediu de 410 euro pentru mia de metri cubi, pentru care din buget au fost alocați 320 de milioane de euro.

Conform structurii costurilor prezentate de Verbițchi, 60,52% din această sumă reprezintă prețul gazelor propriu-zise, 28,39% serviciile de transport, 4,84% distribuția, 4,51% furnizarea, iar 1,54% componenta de corectare.

În același timp, cetățenii achită în prezent un tarif de 16,74 lei pentru un metru cub de gaze. Dacă acest tarif este aplicat asupra volumului anual de 782 de milioane de metri cubi, rezultă încasări de aproximativ 667 de milioane de euro, ceea ce înseamnă un supraplus de circa 347 de milioane de euro față de suma plătită de stat pentru achiziția gazelor.

Verbițchi susține că, la prețul de 410 euro pentru mia de metri cubi, tariful real pe care ar trebui să îl plătească populația ar fi de aproximativ 11 lei per metru cub cu TVA inclus, nu 16,74 lei. Diferența de aproape 5,75 lei pentru fiecare metru cub ar genera, potrivit calculelor sale, un profit de circa 229 de milioane de euro obținut pe seama consumatorilor.

Fostul consilier afirmă că această diferență nu ajunge în bugetul de stat, ci este direcționată către diverse companii din sectorul energetic, inclusiv firme apropiate guvernării. El indică în special compania Vestmoldtransgaz, care ar încasa aproape 28,4% din sumele plătite de cetățeni pentru servicii de transport.

În același context, Verbițchi aduce și acuzații privind achiziții publice dubioase, menționând că același software ar fi fost cumpărat atât de Moldovagaz și Chișinău-Gaz cu 52,6 milioane de lei, cât și de Energocom cu încă 7 milioane de lei, inclusiv prin contracte în euro, ceea ce ar contraveni legislației. El afirmă că datele sunt preluate de pe platforma achizitii.md și din surse media finanțate de stat, iar concluziile, spune el, le aparțin cititorilor.