Ce se întâmplă cu Jardan și Ulanov după ce le-a fost ridicată imunitatea parlamentară

Deputaților Petru Jardan și Denis Ulanov le-a fost ridicată imunitatea parlamentară ieri, 22 aprilie 2021, la solicitarea Procuraturii.

Denis Ulanov este acuzat de escrocherie și spălare de bani în cazul procedurii de vânzare-cumpărare a unor acțiuni Victoria Bank. De cealaltă parte, Ulanov pledează nevinovat și spune că el a acționat în calitate de avocat, și că acțiunile sale țin doar de prestarea serviciilor pentru clienții, pe care îi reprezenta atunci.

În cazul lui Petru Jardan acuzațiile vizează un abuz de serviciu, în proporții deosebit de mari, care au venit în detrimentul Întreprinderii de Stat ”Aeroportul Internațional Chișinău”, aflată în perioada concesionării. În acea perioadă Petru Jardan deținea funcția de director general al companiei SRL „Avia Invest”. Deputatul Jardan, de asemenea, susține că e nevinovat și că ar fi acționat în conformitate cu legea.

Drept urmare, potrivit Procuraturii Generale, Deputatul Partidului „Șor”, Petru Jardan, a fost recunoscut și audiat de Procuratura Anticorupție, în calitate de bănuit pentru „abuz de serviciu”, în proporții deosebit de mare, în interesul unui grup criminal organizat și în detrimentul intereselor Întreprinderii de Stat „Aeroportul Internațional Chișinău”, aflată în faza concesionării.

Procuratura Generală (PG) anunță că, tot ieri seara, procurorii anticorupție au efectuat percheziții la domiciliul deputatului, dar și în biroul său de serviciu de la sediul Companiei „Avia Invest”, al cărei administrator a fost acesta. Toate acțiunile procesuale au fost realizate cu respectarea strictă a rigorilor legale, încheind-se până la ora 22:00 – termen limită, prevăzut de legislație, pentru efectuarea acțiunilor procesuale, precizează Procuratura.

„În cursul zilei de astăzi, acțiunile de urmărire penală vor continua, Procuratura Anticorupție urmând să-l audieze și pe deputatul Denis Ulanov, care este vizat în dosarul „frauda bancară”, acțiunile lui fiind cercetate sub aspectul „escrocheriei” și ”spălării de bani”, ambele infracțiuni săvârșite în proporții deosebit de mari și în interesele unei asociații criminale”, se arată într-un comunicat de presă al PG.

Amintim că, cei doi deputați au fost reținuți ieri preventiv pentru 72 de ore, după ce, la cererea Procurorului General, Alexandr Stoianoglo, Parlamentul le-a ridicat imunitatea parlamentară.

Precizăm că, această etapă a procesului penal nu poate înfrânge principiul prezumției de nevinovăție a persoanei.

#Imunitate Parlamentară #Jardan #Ulanov

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră