Ce se întâmplă cu Jardan și Ulanov după ce le-a fost ridicată imunitatea parlamentară

Deputaților Petru Jardan și Denis Ulanov le-a fost ridicată imunitatea parlamentară ieri, 22 aprilie 2021, la solicitarea Procuraturii.

Denis Ulanov este acuzat de escrocherie și spălare de bani în cazul procedurii de vânzare-cumpărare a unor acțiuni Victoria Bank. De cealaltă parte, Ulanov pledează nevinovat și spune că el a acționat în calitate de avocat, și că acțiunile sale țin doar de prestarea serviciilor pentru clienții, pe care îi reprezenta atunci.

În cazul lui Petru Jardan acuzațiile vizează un abuz de serviciu, în proporții deosebit de mari, care au venit în detrimentul Întreprinderii de Stat ”Aeroportul Internațional Chișinău”, aflată în perioada concesionării. În acea perioadă Petru Jardan deținea funcția de director general al companiei SRL „Avia Invest”. Deputatul Jardan, de asemenea, susține că e nevinovat și că ar fi acționat în conformitate cu legea.

Drept urmare, potrivit Procuraturii Generale, Deputatul Partidului „Șor”, Petru Jardan, a fost recunoscut și audiat de Procuratura Anticorupție, în calitate de bănuit pentru „abuz de serviciu”, în proporții deosebit de mare, în interesul unui grup criminal organizat și în detrimentul intereselor Întreprinderii de Stat „Aeroportul Internațional Chișinău”, aflată în faza concesionării.

Procuratura Generală (PG) anunță că, tot ieri seara, procurorii anticorupție au efectuat percheziții la domiciliul deputatului, dar și în biroul său de serviciu de la sediul Companiei „Avia Invest”, al cărei administrator a fost acesta. Toate acțiunile procesuale au fost realizate cu respectarea strictă a rigorilor legale, încheind-se până la ora 22:00 – termen limită, prevăzut de legislație, pentru efectuarea acțiunilor procesuale, precizează Procuratura.

„În cursul zilei de astăzi, acțiunile de urmărire penală vor continua, Procuratura Anticorupție urmând să-l audieze și pe deputatul Denis Ulanov, care este vizat în dosarul „frauda bancară”, acțiunile lui fiind cercetate sub aspectul „escrocheriei” și ”spălării de bani”, ambele infracțiuni săvârșite în proporții deosebit de mari și în interesele unei asociații criminale”, se arată într-un comunicat de presă al PG.

Amintim că, cei doi deputați au fost reținuți ieri preventiv pentru 72 de ore, după ce, la cererea Procurorului General, Alexandr Stoianoglo, Parlamentul le-a ridicat imunitatea parlamentară.

Precizăm că, această etapă a procesului penal nu poate înfrânge principiul prezumției de nevinovăție a persoanei.

#Imunitate Parlamentară #Jardan #Ulanov

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.