Ce se întâmplă cu Jardan și Ulanov după ce le-a fost ridicată imunitatea parlamentară

Deputaților Petru Jardan și Denis Ulanov le-a fost ridicată imunitatea parlamentară ieri, 22 aprilie 2021, la solicitarea Procuraturii.

Denis Ulanov este acuzat de escrocherie și spălare de bani în cazul procedurii de vânzare-cumpărare a unor acțiuni Victoria Bank. De cealaltă parte, Ulanov pledează nevinovat și spune că el a acționat în calitate de avocat, și că acțiunile sale țin doar de prestarea serviciilor pentru clienții, pe care îi reprezenta atunci.

În cazul lui Petru Jardan acuzațiile vizează un abuz de serviciu, în proporții deosebit de mari, care au venit în detrimentul Întreprinderii de Stat ”Aeroportul Internațional Chișinău”, aflată în perioada concesionării. În acea perioadă Petru Jardan deținea funcția de director general al companiei SRL „Avia Invest”. Deputatul Jardan, de asemenea, susține că e nevinovat și că ar fi acționat în conformitate cu legea.

Drept urmare, potrivit Procuraturii Generale, Deputatul Partidului „Șor”, Petru Jardan, a fost recunoscut și audiat de Procuratura Anticorupție, în calitate de bănuit pentru „abuz de serviciu”, în proporții deosebit de mare, în interesul unui grup criminal organizat și în detrimentul intereselor Întreprinderii de Stat „Aeroportul Internațional Chișinău”, aflată în faza concesionării.

Procuratura Generală (PG) anunță că, tot ieri seara, procurorii anticorupție au efectuat percheziții la domiciliul deputatului, dar și în biroul său de serviciu de la sediul Companiei „Avia Invest”, al cărei administrator a fost acesta. Toate acțiunile procesuale au fost realizate cu respectarea strictă a rigorilor legale, încheind-se până la ora 22:00 – termen limită, prevăzut de legislație, pentru efectuarea acțiunilor procesuale, precizează Procuratura.

„În cursul zilei de astăzi, acțiunile de urmărire penală vor continua, Procuratura Anticorupție urmând să-l audieze și pe deputatul Denis Ulanov, care este vizat în dosarul „frauda bancară”, acțiunile lui fiind cercetate sub aspectul „escrocheriei” și ”spălării de bani”, ambele infracțiuni săvârșite în proporții deosebit de mari și în interesele unei asociații criminale”, se arată într-un comunicat de presă al PG.

Amintim că, cei doi deputați au fost reținuți ieri preventiv pentru 72 de ore, după ce, la cererea Procurorului General, Alexandr Stoianoglo, Parlamentul le-a ridicat imunitatea parlamentară.

Precizăm că, această etapă a procesului penal nu poate înfrânge principiul prezumției de nevinovăție a persoanei.

#Imunitate Parlamentară #Jardan #Ulanov

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Spitalele regionale din Bălți și Cahul nu vor fi finalizate în termenele vehiculate anterior, iar inaugurarea acestora este realistă abia în jurul anilor 2030–2031. Declarația a fost făcută de ministrul Sănătății, Emil Ceban, în cadrul unei emisiuni la Vocea Basarabiei.

Potrivit ministrului, termenul din 2028 este deja exclus. „Este clar că ne luăm rămas-bun de la anul 2028. Nu va fi gata atunci. Sperăm însă că până în 2030, în primul rând spitalul din Cahul, iar apoi și cel din Bălți”, a declarat Ceban.

Ministrul a explicat că spitalul din Cahul a avansat mai rapid din punct de vedere procedural, întrucât este amplasat pe același teritoriu, lângă spitalul existent, iar studiul de fezabilitate și conceptul au fost realizate într-un mod mai coerent. În schimb, la Bălți proiectul a fost mai complicat, din cauza identificării unui teren nou, situat în afara municipiului, în localitatea Corlăteni, și a procedurilor de licitație aferente. Aceste blocaje au dus la pierderea a unu-doi ani în procesul de implementare.

Emil Ceban a subliniat că cele două spitale sunt proiecte strategice pentru Republica Moldova, menite să schimbe fundamental arhitectura sistemului medical. „Vorbim despre spitale regionale, astfel încât oamenii să nu mai fie nevoiți să vină la Chișinău pentru o mare parte din serviciile medicale”, a precizat ministrul.

Potrivit acestuia, autoritățile își propun ca spitalele din Bălți și Cahul să funcționeze la un nivel superior de performanță, inclusiv ca spitale universitare, cu profesori, studenți și rezidenți, pentru a asigura sustenabilitatea resurselor umane. De asemenea, este prevăzută descentralizarea serviciilor oncologice, care vor fi disponibile obligatoriu în ambele spitale, precum și dezvoltarea medicinei minim invazive și a altor specialități de înaltă performanță.

Ministrul Sănătății a menționat că autoritățile au învățat din greșelile anterioare și că proiectele beneficiază de sprijinul partenerilor internaționali, fiind incluse în planul de dezvoltare al țării. „Avem susținere și trebuie să le facem. 2030 este un termen realist”, a conchis Emil Ceban.

#balti #cahul #Ceban #sanatate