Ce te oprește? Ai un vis pe care îl amâni mereu? 3 moduri simple prin care îți poți atinge scopurile

Fiecare din noi are un vis pe care îl tot „amână”, fie că este vorba de un scop măreț sau mai puțin. Îl tot amâni din cauza că nu ai timp, nu ai suficientă încredere în forțele proprii sau ceilalți nu te susțin. Iată câteva metode care te vor ajuta să-ți realizezi în sfârșit scopurile.

1. Stabilește clar ceea ce vrei să obții

Deși emoțiile pozitive pot fi componente benefice în urmărirea obiectivelor, nu depindeți de ele pentru o imagine constantă și clară. Uneori mint. Pentru această călătorie, claritatea vă va proteja determinarea.

Gândește-te la obiectivele tale. Fă-ți timp și descoperă-ți întreaga gamă de așteptări.

Ce anume vrei să faci? Spune-l clar. Este realist și realizabil? Care sunt obstacolele? Cum te-ar bloca aceste obstacole de la obiectivul tău și ce va trebui să faci pentru a depăși acest lucru? De ce sprijin vei avea nevoie?

De ce va conta realizarea acestui obiectiv? Care este motivația ta? De ce vrei să o faci? Ce impact va avea asupra vieții tale? Ce se va întâmpla dacă nu o faci? Cum arată succesul? Eșec?

O înțelegere vie a obiectivului tău te va ajuta să creezi o certitudine calmă, atât pentru a te iniția, cât și pentru a te menține.

2. Aurul este în detalii

Logistica stabilirii obiectivelor a fost discutată de ani de zile. Știm cu toții elementele de bază: scrieți obiectivele, alegeți o dată exactă pentru finalizare și postați-le peste tot. Dar temerile pândite sau chiar distragerea atenției tind să intimideze aceste eforturi, uneori scuturându-ne. Pentru a evita contracarările, concentrați-vă mai mult pe detalii utile. Faceți un plan viabil. Fii dispus să fii responsabil pentru acest plan.

Începw cu finalul în minte și lucrați înapoi. Stabiliți ce sarcini pe care vă puteți concentra în mod special și care au cel mai mult sens. Aflați ce trebuie să faceți și când ar trebui să o faceți.

Creați obiective mai mici. Stabiliți repere clare și obișnuite, apoi opriți-vă pe parcurs și uitați-vă la ceea ce ați realizat. Sărbătorește acele victorii!

3. Nu renunțați atunci când vă împotmoliți

Este o muncă grea să ne menținem mintea într-o zonă de creștere atunci când ne încurcăm și încep să zboare nesiguranțe și îndoieli. Dar obiectivele pe care le realizăm în cele din urmă vin adesea atât prin muncă grea, cât și prin eșec.

Creșteți prin acele eșecuri. Acceptă ceea ce s-a întâmplat și disecați orice poate fi extras din el. Ce a mers bine? Ce nu? Ce trebuie făcut în mod diferit?

#cum sa atingi #moduri #scopuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.