Ce vrea Putin în continuare: Scenariul ascuns dezvăluit de oficiali de rang înalt din Israel

Dacă până acum poziția Israelului față de invazia lui Putin din Ucraina a fost una neutră, rezervată, iată că acum în urma unor intenții ale Kremlinului, ruptura dintre Tel Aviv și Moscova începe să adâncească. Oficiali israelieni recomandă președintelui Isaac Herzog să se implice mai mult în criza cu Rusia, ei spunând că ”nimeni nu știe ce vrea Putin”.

Kremlinul are în plan închiderea Agenției evreiești din Moscova, iar ministrul construcțiilor Ze’ev Elkin din cabinetul condus de Tair Lapid, propune măsuri coercitive similare împotriva Centrului cultural rus din Tel Aviv, potrivit Ynet News.

Un tribunal din Moscova a comunicat săptămâna trecută că Ministerul Justiției din Rusia a cerut ”dizolvarea” Agenției evreiești din cauza încălcării unor prevederi legale nespecificate și a stabilit o audiere în data de 28 iulie 2022.

Oficiali din Israel de rang înalt au spus că, din cauza crizei în curs cu Rusia, președintele țării Isaac Herzog ar trebui să se implice în a ajuta la remedirea diferendelor cu Moscova, după ce el a reușit să rezolve crizele cu Polonia și cu președintele Turciei, Recep Erdogan.

În cadrul unei întâlniri convocată duminică, 24 iulie 2022, de premierul Israelului, Yair Lapid, s-a discutat despre pașii pe care Israelul îi poate urma în cazul în care Rusia va lua hotărârea de a închide Agenția evreiască de la Moscova.

Doi miniștri din cabinetul Lapid, Avigdor Liberman, de Finanțe și Ze’ev Elkin, al Construcțiilor, au rămas ferm pe poziții împotriva măsurilor Rusiei, după ce au imigrat din fosta Uniune Sovietică.

Elin a propus să se ia măsuri coercitive similare împotriva Centrului Cultural al Rusiei din Tel Aviv, care fusese suspectat că a inițiat acțiuni de a convinge imigranții să se întoarcă în Rusia.

Un oficial a declarat că întâlnirea cabinetului Lapid a oferit mai mult ”morcovi decât bețe” și că ”nimeni nu știe cu adevărat ce vrea Putin de la noi”.

Delegația israelienaă de experți juridici și-a amânat plecarea la Moscova, din lipsa vizelor. Aceasta trebuie să convingă Kremlinul să permită continuarea activității Agenției evreiești din capitala Rusiei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#scenariu #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).