Ce vrea Putin în continuare: Scenariul ascuns dezvăluit de oficiali de rang înalt din Israel

Dacă până acum poziția Israelului față de invazia lui Putin din Ucraina a fost una neutră, rezervată, iată că acum în urma unor intenții ale Kremlinului, ruptura dintre Tel Aviv și Moscova începe să adâncească. Oficiali israelieni recomandă președintelui Isaac Herzog să se implice mai mult în criza cu Rusia, ei spunând că ”nimeni nu știe ce vrea Putin”.

Kremlinul are în plan închiderea Agenției evreiești din Moscova, iar ministrul construcțiilor Ze’ev Elkin din cabinetul condus de Tair Lapid, propune măsuri coercitive similare împotriva Centrului cultural rus din Tel Aviv, potrivit Ynet News.

Un tribunal din Moscova a comunicat săptămâna trecută că Ministerul Justiției din Rusia a cerut ”dizolvarea” Agenției evreiești din cauza încălcării unor prevederi legale nespecificate și a stabilit o audiere în data de 28 iulie 2022.

Oficiali din Israel de rang înalt au spus că, din cauza crizei în curs cu Rusia, președintele țării Isaac Herzog ar trebui să se implice în a ajuta la remedirea diferendelor cu Moscova, după ce el a reușit să rezolve crizele cu Polonia și cu președintele Turciei, Recep Erdogan.

În cadrul unei întâlniri convocată duminică, 24 iulie 2022, de premierul Israelului, Yair Lapid, s-a discutat despre pașii pe care Israelul îi poate urma în cazul în care Rusia va lua hotărârea de a închide Agenția evreiască de la Moscova.

Doi miniștri din cabinetul Lapid, Avigdor Liberman, de Finanțe și Ze’ev Elkin, al Construcțiilor, au rămas ferm pe poziții împotriva măsurilor Rusiei, după ce au imigrat din fosta Uniune Sovietică.

Elin a propus să se ia măsuri coercitive similare împotriva Centrului Cultural al Rusiei din Tel Aviv, care fusese suspectat că a inițiat acțiuni de a convinge imigranții să se întoarcă în Rusia.

Un oficial a declarat că întâlnirea cabinetului Lapid a oferit mai mult ”morcovi decât bețe” și că ”nimeni nu știe cu adevărat ce vrea Putin de la noi”.

Delegația israelienaă de experți juridici și-a amânat plecarea la Moscova, din lipsa vizelor. Aceasta trebuie să convingă Kremlinul să permită continuarea activității Agenției evreiești din capitala Rusiei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#scenariu #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur nu este doar o înțelegere politică, ci un șoc economic cu efecte directe asupra agriculturii din Republica Moldova, avertizează expertul în agribusiness Iurie Rija. Potrivit acestuia, Mercosur – cu o piață de circa 270 de milioane de consumatori – devine un gigant care, prin volum și costuri reduse, va dicta prețurile de referință la bursele europene, inclusiv pe Euronext, de care depinde și piața moldovenească.

Deși produsele agricole din America de Sud sunt cotate la CBOT Chicago în dolari, prețul real pentru regiunea noastră se formează la Euronext Paris. Odată cu eliminarea tarifelor vamale pentru porumb, soia, uleiuri vegetale și șroturi din Brazilia și Argentina, aceste volume vor intra masiv în porturile europene, în special în Spania și Olanda, punând presiune imediată pe cotațiile europene.

„Prețul la Giurgiulești nu se formează în vid. El este Matif minus cost logistic minus marja de risc. Dacă Euronext cade, automat cade și prețul la poarta fermierului din Cahul sau Edineț”, explică Rija.

Un factor-cheie este arbitrajul valutar. În timp ce exporturile Mercosur se fac în dolari, monedele Braziliei și Argentinei – realul și peso – s-au depreciat puternic. Asta le permite fermierilor sud-americani să scadă prețurile în dolari și să rămână profitabili în moneda locală, împingând în jos prețurile globale.

În același timp, navele Panamax care pleacă din portul Santos (Brazilia) au costuri logistice mult mai mici pe tonă decât barjele de pe Dunăre care duc marfa moldovenească spre Constanța. O scădere a tarifelor de navlu oceanic face ca porumbul brazilian să fie mai ieftin în Rotterdam decât cel moldovenesc livrat la CPT Constanța.

Efectul de substituție va lovi direct exporturile Moldovei. Marii procesatori europeni – ADM, Bunge, Cargill – vor compara porumbul din Mato Grosso cu cel din sudul Moldovei și vor alege marfa mai ieftină. Dacă porumbul brazilian ajunge mai ieftin în UE, cererea pentru marfa moldovenească scade, iar „basis-ul” de la Giurgiulești va fi forțat să se ajusteze în jos.

„Moldova nu pierde pentru că produce scump, ci pentru că vinde într-o piață unde prețul marginal e setat de navele Panamax, nu de barjele de pe Dunăre”, subliniază Rija.

O altă vulnerabilitate majoră este uleiul de soia. Argentina, lider mondial la exportul acestui produs, va putea livra cu taxe reduse în UE, afectând direct piața de uleiuri vegetale, inclusiv uleiul de floarea-soarelui, unul dintre pilonii agriculturii moldovenești.

În paralel, costurile de conformare la standardele UE apasă greu asupra fermierilor moldoveni, în timp ce produsele din Mercosur intră pe piață fără aceste costuri ascunse – pesticide mai ieftine, suprafețe uriașe și forță de muncă mai slab remunerată. „UE importă externalități pentru a menține prețuri scăzute la alimente în Berlin și Paris”, avertizează expertul.

Există totuși o potențială pârghie: standardele de mediu EUDR. Dacă Moldova reușește să implementeze rapid sisteme de trasabilitate și certificare „verde”, ar putea obține un premium de 5–10% față de marfa generică sud-americană.

Pe segmentul zootehnic, acordul riscă să lovească indirect și mai dur. Moldova a importat în 2023 carne în valoare de 73,5 milioane de dolari, în principal din Ucraina, Polonia, Spania și Germania. Dacă șrotul din Argentina intră mai ieftin în UE, costul furajelor va scădea, iar carnea europeană va deveni și mai competitivă, invadând piețele periferice, inclusiv Moldova.

„Pentru Republica Moldova, riscul este să devină o victimă colaterală într-un război de miliarde: UE își salvează industria auto și chimică oferind la schimb piața alimentară”, concluzionează Iurie Rija.