Pe măsură ce Germania se confruntă cu o criză energetică care ameninţă viitorul naţiunii ca lider industrial european, o lipsă acută de muncitori îngreunează sever efortul producătorilor de a rămâne competitivi pe piaţă, raportează Bloomberg.

Pe măsură ce Germania se confruntă cu o criză energetică care ameninţă viitorul naţiunii ca lider industrial european, o lipsă acută de muncitori îngreunează sever efortul producătorilor de a rămâne competitivi pe piaţă, raportează Bloomberg.

Lipsa forţei de muncă calificate – cauzată de îmbătrânirea populaţiei şi exacerbată de pandemie – înfometează sever producătorii germani de top din toate sectoarele. Sondajele recente au arătat că 50% dintre firme reduc producţia din cauza problemelor de personal, fapt care costă economia până la 85 de miliarde de dolari pe an.

„Din ce în ce mai multe companii îşi reduc activitatea pentru că pur şi simplu nu sunt suficienţi lucrători”, a spus Stefan Sauer, expert pe piaţa muncii la Institutul Ifo din München. „Pe termen mediu şi lung, este probabil ca această problemă să se agraveze.

O creştere abruptă a costului forţei de muncă poate fi un avantaj pentru lucrători, dar pentru cea mai mare economie a Europei, este o lovitură gravă adusă spiritului de competiţie de pe piaţă.

Producătorii germani – în special cei mai mari consumatoari de energie, cum ar fi producătorii de produse chimice, de sticlă şi ceramică – au văzut deja marjele evaporându-se din cauza costurilor în creştere. Unii au fost nevoiţi să închidă fabricile sau să mute producţia în străinătate.

Lipsa forţei de muncă măreşte presiunea. În condiţiile în care lucrătorii se confruntă cu o cerere tot mai mare, inflaţia urcând până la 10,9% luna trecută – cea mai rapidă rată de când a fost introdusă moneda euro în urmă cu mai bine de 20 de ani – personalul din sectorul public german caută o creştere a salariului cu 10,5%, în timp ce lucrătorii din industriile grele cer o creştere de 8% a salariului.

Creşterile rapide ale salariilor ar putea contribui la consolidarea inflaţiei, creând o bătaie de cap pentru factorii de decizie. Tendinţa ar putea împinge Banca Centrală Europeană să adopte măsuri tot mai aspre, chiar dacă perspectivele economice se înrăutăţesc.

Felix Huefner, economist la UBS Group AG din Frankfurt, se aşteaptă ca salariile germane să crească cu 3,5% până la sfârşitul anului 2023.

„Preţurile ridicate la energie şi lipsa de muncitori calificaţi sunt cu siguranţă un obstacol pentru viitorul industriei germane”, a spus Huefner. „Ţări precum Franţa, care au o demografie mai bună, vor avea o capacitate productivă mai puternică în viitor.”

Industria auto îşi dublează eforturile pentru a-şi construi propria forţă de muncă. BMW a angajat recent 75.000 de angajaţi în programe de recalificare pentru noile tehnologii de producţie cu niveluri mai ridicate de digitalizare şi automatizare. Gigantul de piese auto Continental AG şi-a înscris 10% din forţa de muncă la şcoala sa internă de tehnologie.