CEC a întrerupt până duminică examinarea subiectului privind rapoartele financiare

Comisia Electorală Centrală (CEC) a întrerupt până duminică, ora 14.00, examinarea subiectului privind rapoartele pe veniturile și cheltuielile concurenților electorali în campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, la situația din 9 iulie. Comisia a identificat o donație care depășește plafonul electoral în cazul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), fapt ce urmează a fi verificat după ce reprezentantul AUR a prezentat acte infirmative ale faptului, transmite IPN.

Potrivit președintelui CEC, Dorin Cimil, analizând rapoartele, Comisia Electorală a constatat că BeCS, PACE, Congresul Civic, Partidul Șor, PDM, PDCM, Partidul NOI, Partidul Schimbării, Blocul electoral „Renato Usatîi”, PAS, Platforma DA, PUN, Partidul „Democrația Acasă” au încasat donații de la persoanele fizice atât cu venituri obținute în țară, cât și peste hotare, mărimea acestora nedepășind plafonul stabilit de Codul Electoral. Excepție face un donator, persoană fizică, care a donat pentru AUR 22,8 mii de lei.

Reprezentantul AUR a remarcat că este vorba despre o greșeală tehnică. Donația a fost făcută două persoane diferite, cu același nume, tată și fiu. Acesta a prezentat acte confirmative care urmează a fi verificate.

De asemenea, analiza rapoartelor financiare arată că 70 de persoane fizice donatoare din țară nu au avut niciun venit declarat la Serviciul Fiscal de Stat (SFS) sau au avut declarat venit mai mic decât suma donată pentru perioada 2018-2020. CEC nu dispune de instrumentele necesare pentru a putea investiga toate aspectele provenienței sumelor, respectiv sesizează SFS.

Partidul Politic Șor, BeCS, PACE, Partidul „Congresul Civic”, Platforma DA și Partidul Schimbării au declarat donații din pensii, care s-au confirmat la CNAS. Dorin Cimil a adus aminte că, potrivit Codului Electoral, pentru finanțarea partidelor politice pot fi utilizate doar resursele financiare parvenite din activitatea de salariat, întreprinzător, științifică sau cea de creație desfășurată de cetățenii Republicii Moldova în țară sau peste hotare.

Nu au deschis un fond electoral și nu au făcut cheltuieli financiare: Partidul Verde Ecologist, Partidul „Patrioții Moldovei” și Partidul Politic „Noua Opțiune Istorică”.

#rapoarte financiare #CEC

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.