Cele două țări cu care Rusia vrea să formeze o uniune în domeniul gazelor. Unul dintre principalii clienți ar fi China

Rusia discută o posibilă uniune în domeniul gazelor cu Kazahstan şi Uzbekistan pentru a sprijini livrările între cele trei ţări şi spre alţi cumpărători de energie, inclusiv China,relatează Reuters.

Anunțul a fost făcut marți, 29 noiembrie, de vicepremierul rus Alexander Novak.

Novak nu a oferit detalii despre ce ar presupune o astfel de uniune în domeniul gazelor sau despre stadiul discuţiilor.

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui kazah Kasîm-Jomart Tokaev a declarat marţi că preşedintele rus Vladimir Putin a propus o astfel de idee la o întâlnire pe care cei doi lideri au avut-o luni, fără a oferi detalii.

În timp ce Rusia este un exportator major de gaze naturale, Uzbekistanul şi Kazahstanul produc aproximativ atât de mult gaz pe cât consumă. Cele două ţări sunt conectate printr-un gazoduct cu Rusia, iar o conductă separată traversează ambele ţări cu destinaţia China.

Cu toate acestea, ambele conducte transportă în principal gaz din Turkmenistan, în timp ce Kazahstanul şi Uzbekistanul nu au raportat niciodată vreun transport de tranzit cu gaz rusesc spre China sau spre alte ţări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaze #export #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria externă brută a Republicii Moldova a ajuns la 11,6 miliarde de dolari SUA la finele trimestrului III 2025 și a înregistrat o majorare de 12,4% față de începutul anului, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei în raportul privind Balanța de plăți

Majorarea, echivalentă cu 1,28 miliarde USD, a fost determinată atât de creșterea datoriei externe private, cu 725,6 milioane USD, cât și de avansul datoriei externe publice, cu 552,8 milioane USD. În consecință, raportul dintre datoria externă și Produsul Intern Brut s-a majorat cu 2,2 puncte procentuale, până la 58,9% din PIB.

Potrivit BNM, datoria externă pe termen lung continuă să dețină cea mai mare pondere în total, respectiv 73,9%, chiar dacă aceasta a crescut într-un ritm mai lent, de 9,6%, comparativ cu finele anului 2024. În același timp, datoria externă pe termen scurt a înregistrat un avans mult mai rapid, de 21,1%, ajungând să reprezinte 26,1% din totalul datoriei externe brute

La nivel structural, datoria externă publică a atins 4,87 miliarde USD, ceea ce reprezintă 42% din totalul datoriei externe, în ușoară creștere față de sfârșitul anului trecut. Aproape întreaga datorie publică externă este pe termen lung și constă, în principal, din împrumuturi și alocări de Drepturi Speciale de Tragere.

În pofida creșterii accelerate a datoriei, BNM subliniază că finanțarea externă rămâne relativ avantajoasă, costurile fiind menținute la niveluri reduse. Rata medie trimestrială implicită a dobânzii la datoria externă sub formă de împrumuturi și alocări de DST a coborât la 0,5%, un nivel considerat istoric scăzut.

Totodată, datele arată o diminuare de aproape trei ori a ratei de reînnoire a finanțării, ceea ce indică o reducere a atragerii de noi împrumuturi și o creștere a efortului de deservire a datoriei existente. În acest context, scadența medie implicită a datoriei externe pe termen lung a fost estimată la 7,3 ani, în ipoteza menținerii nivelului actual al rambursărilor.

Principalii creditori externi ai statului rămân Fondul Monetar Internațional și Grupul Băncii Mondiale, urmați de Comisia Europeană, Banca Europeană pentru Investiții și BERD, ceea ce confirmă dependența finanțării publice de instituțiile financiare internaționale.