Cele două țări cu care Rusia vrea să formeze o uniune în domeniul gazelor. Unul dintre principalii clienți ar fi China

Rusia discută o posibilă uniune în domeniul gazelor cu Kazahstan şi Uzbekistan pentru a sprijini livrările între cele trei ţări şi spre alţi cumpărători de energie, inclusiv China,relatează Reuters.

Anunțul a fost făcut marți, 29 noiembrie, de vicepremierul rus Alexander Novak.

Novak nu a oferit detalii despre ce ar presupune o astfel de uniune în domeniul gazelor sau despre stadiul discuţiilor.

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui kazah Kasîm-Jomart Tokaev a declarat marţi că preşedintele rus Vladimir Putin a propus o astfel de idee la o întâlnire pe care cei doi lideri au avut-o luni, fără a oferi detalii.

În timp ce Rusia este un exportator major de gaze naturale, Uzbekistanul şi Kazahstanul produc aproximativ atât de mult gaz pe cât consumă. Cele două ţări sunt conectate printr-un gazoduct cu Rusia, iar o conductă separată traversează ambele ţări cu destinaţia China.

Cu toate acestea, ambele conducte transportă în principal gaz din Turkmenistan, în timp ce Kazahstanul şi Uzbekistanul nu au raportat niciodată vreun transport de tranzit cu gaz rusesc spre China sau spre alte ţări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaze #export #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.