Cele mai periculoase destinaţii turistice în 2024

Unde nu ar trebui să călătorim în 2024? International SOS a întocmit un clasament global de securitate, dezvăluind care sunt cele mai periculoase țări din lume de vizitat, în baza posibilelor amenințări de crime violente, tulburări sociale, motive de sănătate și, pentru prima dată, dezastre extreme datorate impactului schimbărilor climatice, scrie Rador Radio România.

Locurile considerate ca fiind cele mai sigure pentru călători sunt Groenlanda, Finlanda, Norvegia, Islanda și Luxemburg, unde amenințările de securitate au fost descrise drept „nesemnificative”, în timp ce țări precum Libia, Sudanul de Sud, Siria, Ucraina și Irak, au fost clasificate ca prezentând un risc „extrem” pentru securitate, ca de altfel și Gaza, Liban, Rusia și întreaga regiune Sahel din Africa, din cauza „conflictelor noi și în evoluție”. America Centrală și de Sud, Venezuela, Honduras și Haiti prezintă un risc „ridicat” din cauza criminalității crescute și a tulburărilor sociale.

Când vine vorba de sănătate, țările cu cel mai mare risc de a contracta probleme medicale sau boli sunt Niger, Sudan, Libia, Republica Centrafricană, Somalia și Sierra Leone. Yemenul a fost etichetat şi el ca fiind o țară cu risc ridicat în ceea ce privește sănătatea, alături de Irak, Siria și Coreea de Nord.

La celălalt capăt al clasamentului, locurile cu un risc scăzut de îmbolnăvire sunt cea mai mare parte a Europei, Canada, Statele Unite, Noua Zeelandă, Australia, Africa de Sud și Chile.

În ceea ce privește noua categorie dedicată impactului schimbărilor climatice, țări precum Italia, Spania, Regatul Unit, Franța și Germania prezintă un risc „scăzut”, în timp ce în Nigeria, Republica Democrată Congo și Siria pericolul este „foarte mare”.

„În ultimul an, au apărut cu 80% mai multe alerte de securitate decât în 2022, iar International SOS a precizat că harta urmărește să ofere o mai bună înțelegere a situației de securitate în țările în care angajații săi pot călători sau lucra, ajutând organizațiile să creeze soluții personalizate pentru a reduce riscurile specifice”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pericol #destinatii #turism

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări sub cadrul Extins al Facilității de Credit și al Fondului Extins (ECF/EFF) și a celei de-a doua evaluări sub cadrul Facilității de Reziliență și Sustenabilitate (RSF).

Recuperarea economică din Moldova este în plină desfășurare, cu o creștere estimată de 2,6% pentru acest an și de 3% pentru anul viitor. Deficitul fiscal este prognozat să scadă de la 5,2% în 2023 la 4,4% în 2024 și 4,0% în 2025. În ciuda unor rezultate cuantitativ bune, implementarea reformelor structurale a întâmpinat întârzieri.

„Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări a programelor Moldovei sub ECF/EFF și a celei de-a doua evaluări sub RSF. Acordul urmează să fie aprobat de conducerea FMI și de Consiliul Executiv. Finalizarea evaluărilor va permite o alocare de 111,4 milioane DSP (aproximativ 148,3 milioane USD), ceea ce va aduce totalul decontărilor sub programele în derulare la aproximativ 810 milioane USD”, se arată în mesajul FMI.

Recuperarea după efectele adverse ale războiului din Ucraina și șocurile prețurilor energetice este în curs. Creșterea este estimată la 2,6% în 2024 și 3% în 2025, susținută de cererea internă robustă. Inflația a rămas în mare parte în cadrul coridorului țintă de 5 ± 1,5% al Băncii Naționale a Moldovei începând din octombrie 2023. Riscurile negative rămân ridicate, în principal legate de războiul din Ucraina și posibile noi șocuri energetice. În schimb, progresul mai rapid în reformele structurale, inclusiv în cadrul Planului de Creștere al UE, și evoluțiile constante pe calea aderării la UE reprezintă riscuri pozitive.

„Revizuirea în scădere a deficitului fiscal pentru 2024 și 2025 la 4,4%, respectiv 4,0% din PIB, reflectă venituri mai mari decât cele prognozate, susținute de creșterea salariilor și importurilor. Cheltuielile guvernamentale au rămas, în general, neschimbate, cu un reechilibru favorabil investițiilor pentru anul viitor. „Deși performanțele cuantitative au fost bune, implementarea reformelor structurale a fost inegală. Autoritățile au finalizat condiționalitățile legate de incluziunea financiară, sectorul asigurărilor și întreprinderile de stat, iar amendamentele legale pentru consolidarea autonomiei și guvernanței Băncii Naționale a Moldovei urmează să fie prezentate Parlamentului în curând. Acțiunile convenite pentru înființarea Curții Anticorupție și pentru asigurarea personalului adecvat la Procuratura Anticorupție sunt în așteptare. De asemenea, trecerea de la subvențiile energetice acordate prin facturi la transferuri bănești țintite a avut loc la timp pentru sezonul de încălzire actual. Alte măsuri de reformă din cadrul RSF sunt în desfășurare, dar vor necesita mai mult timp pentru a fi finalizate. „Examinarea evaluărilor de către Consiliul Executiv al FMI este programată pentru mijlocul lunii decembrie. Programul este așteptat să includă două evaluări suplimentare și să se finalizeze în octombrie 2025”, conchide FMI.