Cerere mai slabă pentru „aurul negru” - OPEC

Conform unui raport recent, în luna iulie 2024, țările membre ale OPEC+ au depășit planul de producție de petrol cu 84 de mii de barili pe zi. Rusia a produs cu 111 de mii de barili pe zi peste planul stabilit, în timp ce Irakul și Kazahstanul au depășit cu 321 de mii și respectiv 95 de mii de barili pe zi.

În același timp, Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a revizuit în scădere prognoza de creștere a cererii globale de petrol pentru anul 2024, citând date mai slabe decât se aștepta pentru prima jumătate a anului și așteptări reduse pentru China. OPEC estimează acum o creștere a cererii de 2,11 milioane de barili pe zi în 2024, față de 2,25 milioane de barili pe zi, cât se prognoza luna trecută.

Aceasta este prima reducere a prognozei OPEC pentru 2024 de la prima ajustare făcută în iulie 2023. Divergențele între previziuni sunt semnificative, în special în ceea ce privește cererea de petrol din China și tranziția globală către surse de energie mai curate.

Deși prognoza revizuită este încă optimistă în comparație cu alte estimări din industrie, raportul subliniază incertitudinile cu privire la cererea globală de petrol, în special pe fondul preocupărilor legate de ritmul tranziției energetice. Prețul petrolului a rămas stabil după publicarea raportului, menținându-se peste 80 de dolari pe baril.

OPEC+ a implementat o serie de reduceri ale producției începând cu sfârșitul anului 2022 pentru a sprijini piața, iar grupul a decis recent să prelungească aceste reduceri până la sfârșitul lunii septembrie 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#extracție #previziuni #OPEC #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, afirmă că concernul rus Gazprom a înaintat în 2020 o propunere privind reglementarea datoriilor legate de livrările de gaze, însă Guvernul Republicii Moldova a respins inițiativa. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive.

Potrivit lui Ceban, adresarea a venit din partea Gazprom, care a văzut o oportunitate de a propune un acord de reglementare a datoriilor. Șeful Moldovagaz a subliniat însă că nu a fost vorba explicit despre cedarea unor active concrete în acel moment, deși astfel de discuții au existat în trecut.

„Da, adresarea a fost din partea Gazprom-ului, dar atunci Guvernul a refuzat”, a declarat Ceban.

El a explicat că, de-a lungul anilor, inclusiv în anii ’90 și la începutul anilor 2000, au existat diferite discuții privind posibile interese ale Gazprom în sectorul termoenergetic și în alte obiective energetice din Republica Moldova. Totuși, potrivit lui, Guvernul nu a acceptat niciodată astfel de propuneri și nu a semnat documente în acest sens.

Ceban a insistat că datoria pentru gaz este una comercială, nu guvernamentală. „Gazprom livrează gaze către MoldovaGaz în baza unui contract comercial. Datoria nu era a Guvernului. Guvernul niciodată nu a asumat nicio datorie”, a spus el.

Șeful Moldovagaz a amintit că singurul moment când s-a operat un schimb de active contra datorii a fost la crearea MoldovaGaz, subliniind că ulterior această abordare nu a mai fost acceptată.

În anul 2023 Chișinăul a făcut un audit al datoriilor către Gazprom. Potrivit rezultatelor auditului, făcute publice în data de 6 septembrie, datoria Moldovagaz față de Gazprom, la sfârșitul lunii martie 2022, constituiau 709 milioane de dolari, însă pentru 276 milioane de dolari nu există documente confirmative, iar 400 de milioane de dolari din datorie nu este executabilă.

Chișinăul din totalul datoriei cerute de 709 milioane de Gazprom, declara că este dispus să achite 8,6 milioane de dolari. Rezultatul auditului nu a fost acceptat de către acționarul majoritar Gazprom.