Cerere mai slabă pentru „aurul negru” - OPEC

Conform unui raport recent, în luna iulie 2024, țările membre ale OPEC+ au depășit planul de producție de petrol cu 84 de mii de barili pe zi. Rusia a produs cu 111 de mii de barili pe zi peste planul stabilit, în timp ce Irakul și Kazahstanul au depășit cu 321 de mii și respectiv 95 de mii de barili pe zi.

În același timp, Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a revizuit în scădere prognoza de creștere a cererii globale de petrol pentru anul 2024, citând date mai slabe decât se aștepta pentru prima jumătate a anului și așteptări reduse pentru China. OPEC estimează acum o creștere a cererii de 2,11 milioane de barili pe zi în 2024, față de 2,25 milioane de barili pe zi, cât se prognoza luna trecută.

Aceasta este prima reducere a prognozei OPEC pentru 2024 de la prima ajustare făcută în iulie 2023. Divergențele între previziuni sunt semnificative, în special în ceea ce privește cererea de petrol din China și tranziția globală către surse de energie mai curate.

Deși prognoza revizuită este încă optimistă în comparație cu alte estimări din industrie, raportul subliniază incertitudinile cu privire la cererea globală de petrol, în special pe fondul preocupărilor legate de ritmul tranziției energetice. Prețul petrolului a rămas stabil după publicarea raportului, menținându-se peste 80 de dolari pe baril.

OPEC+ a implementat o serie de reduceri ale producției începând cu sfârșitul anului 2022 pentru a sprijini piața, iar grupul a decis recent să prelungească aceste reduceri până la sfârșitul lunii septembrie 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#extracție #previziuni #OPEC #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că prima tranșă de 270 de milioane de euro din pachetul de asistență financiară promis de Uniunea Europeană nu a fost cheltuită prin bugetul de stat, ci a fost direcționată către proiecte și instituții care implementează programe în beneficiul Republica Moldova.

Întrebat în ce scopuri au fost utilizați banii, ministrul a precizat că este vorba, în principal, de granturi destinate studiilor, pregătirilor și proiectelor, care nu sunt reflectate ca cheltuieli directe în bugetul de stat. „Ele nu vin direct în buget. Vin în beneficiul țării, dar prin instituțiile care implementează proiecte”, a explicat Gavriliță.

Șeful de la Finanțe a menționat că nu deține toate detaliile tehnice privind distribuirea fondurilor, însă a subliniat că informațiile complete pot fi furnizate de instituțiile responsabile, inclusiv la solicitarea Parlamentul Republicii Moldova. „Colegiile au pregătirea necesară și vor oferi detalii atunci când acestea vor fi cerute”, a adăugat ministrul.

Potrivit lui Gavriliță, prima tranșă de 270 de milioane de euro a fost transferată și a intrat pe conturile Ministerul Finanțelor la data de 11 iunie. Asistența face parte din pachetul financiar mai amplu anunțat de Uniunea Europeană, în valoare totală de 19 miliarde de euro, destinat sprijinirii Republicii Moldova.