Cerere mai slabă pentru „aurul negru” - OPEC

Conform unui raport recent, în luna iulie 2024, țările membre ale OPEC+ au depășit planul de producție de petrol cu 84 de mii de barili pe zi. Rusia a produs cu 111 de mii de barili pe zi peste planul stabilit, în timp ce Irakul și Kazahstanul au depășit cu 321 de mii și respectiv 95 de mii de barili pe zi.

În același timp, Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a revizuit în scădere prognoza de creștere a cererii globale de petrol pentru anul 2024, citând date mai slabe decât se aștepta pentru prima jumătate a anului și așteptări reduse pentru China. OPEC estimează acum o creștere a cererii de 2,11 milioane de barili pe zi în 2024, față de 2,25 milioane de barili pe zi, cât se prognoza luna trecută.

Aceasta este prima reducere a prognozei OPEC pentru 2024 de la prima ajustare făcută în iulie 2023. Divergențele între previziuni sunt semnificative, în special în ceea ce privește cererea de petrol din China și tranziția globală către surse de energie mai curate.

Deși prognoza revizuită este încă optimistă în comparație cu alte estimări din industrie, raportul subliniază incertitudinile cu privire la cererea globală de petrol, în special pe fondul preocupărilor legate de ritmul tranziției energetice. Prețul petrolului a rămas stabil după publicarea raportului, menținându-se peste 80 de dolari pe baril.

OPEC+ a implementat o serie de reduceri ale producției începând cu sfârșitul anului 2022 pentru a sprijini piața, iar grupul a decis recent să prelungească aceste reduceri până la sfârșitul lunii septembrie 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#extracție #previziuni #OPEC #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.