Cerere mai slabă pentru „aurul negru” - OPEC

Conform unui raport recent, în luna iulie 2024, țările membre ale OPEC+ au depășit planul de producție de petrol cu 84 de mii de barili pe zi. Rusia a produs cu 111 de mii de barili pe zi peste planul stabilit, în timp ce Irakul și Kazahstanul au depășit cu 321 de mii și respectiv 95 de mii de barili pe zi.

În același timp, Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a revizuit în scădere prognoza de creștere a cererii globale de petrol pentru anul 2024, citând date mai slabe decât se aștepta pentru prima jumătate a anului și așteptări reduse pentru China. OPEC estimează acum o creștere a cererii de 2,11 milioane de barili pe zi în 2024, față de 2,25 milioane de barili pe zi, cât se prognoza luna trecută.

Aceasta este prima reducere a prognozei OPEC pentru 2024 de la prima ajustare făcută în iulie 2023. Divergențele între previziuni sunt semnificative, în special în ceea ce privește cererea de petrol din China și tranziția globală către surse de energie mai curate.

Deși prognoza revizuită este încă optimistă în comparație cu alte estimări din industrie, raportul subliniază incertitudinile cu privire la cererea globală de petrol, în special pe fondul preocupărilor legate de ritmul tranziției energetice. Prețul petrolului a rămas stabil după publicarea raportului, menținându-se peste 80 de dolari pe baril.

OPEC+ a implementat o serie de reduceri ale producției începând cu sfârșitul anului 2022 pentru a sprijini piața, iar grupul a decis recent să prelungească aceste reduceri până la sfârșitul lunii septembrie 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#extracție #previziuni #OPEC #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.