Cerințele recruterilor s-au schimbat! Ce abilități caută în potențialii angajați. Vor fi valabile și în următorii 5 ani

Majoritatea dintre noi (aproximativ 50) va trebui să ne recalificăm în următorii cinci ani, pe măsură ce „dubla întrerupere” a impactului economic al pandemiei și creșterea automatizării transformă locurile de muncă. Iată de ce este timpul să începem a dezvolta noi abilități, care se vor cere în viitor.

Gândirea critică și rezolvarea problemelor ocupă primul loc pe lista competențelor pe care angajatorii cred că vor crește în evidență în următorii cinci ani. De asemenea, vor fi la mare căutare autogestionarea, învățarea activă, reziliența, toleranța la stres și flexibilitatea.

TOP 10 abilități ale viitorului:

Gândirea Analitică și inovația;
Învățarea activă și strategii de învățare;
Rezolvarea de probleme complexe;
Gândirea critică și analiza;
Creativitatea, originalitatea și inițiativa;
Leadeship și influența socială;
Utilizarea tehnologiilor, monorizarea și controlul;
Technology design și programare;
Reziliență, rezistență la stres și flexibilitate;
Raționament, rezolvare de probleme și ideație.

În urma unei analize, realizate în baza Forumului economic mondial, ar putea dura de la o lună până la două luni pentru a dobândi una dintre cele mai importante 10 abilități de stăpânire în profesii emergente din oameni și cultură, scrierea conținutului vânzări și marketing.

Ar putea dura de la două până la trei luni pentru ca cursanții să-și extindă abilitățile în dezvoltarea de produse, de date și IA (inteligență artificială). În timp ce un program de învățare de patru luni ar putea ajuta oamenii să se transforme în roluri în cloud și inginerie.

Astfel de cifre sugerează că, deși învățarea unui nou set de abilități este din ce în ce mai accesibilă prin intermediul tehnologiilor digitale, indivizii vor avea nevoie și de timp și de finanțare pentru a putea urmări noi oportunități, notează raportul.

#reprofilare #recalificare #abilități #viitor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional atrage atenția asupra ineficienței cheltuirii banilor publici în Republica Moldova și a problemelor cronice de planificare bugetară. Declarațiile au fost făcute de șefa misiunii FMI pentru Republica Moldova, Alina Iancu, care a răspuns la întrebarea privind modul în care autoritățile gestionează fondurile publice.

Potrivit reprezentantei FMI, prioritizarea investițiilor trebuie realizată cu maximă atenție, în condițiile în care Moldova rămâne cea mai săracă țară aflată în proces de aderare la Uniunea Europeană, iar resursele disponibile sunt limitate. „Necesitățile sunt multe, dar există o lacună evidentă între ambiții și capacități. Planul de creștere al UE este o oportunitate importantă, însă aceasta trebuie valorificată corect”, a subliniat Alina Iancu.

FMI constată însă probleme sistemice în utilizarea fondurilor publice. Un semnal de alarmă major vizează practica repetată a bugetelor suplimentare, care, potrivit FMI, apare aproape în fiecare an. Acestea sunt generate, în mare parte, de realocarea banilor din bugete neexecutate către cheltuieli curente, în detrimentul investițiilor.

„Aceasta este o problemă care se repetă anual. Vorbim despre deficiențe de planificare bugetară și de control al executării bugetului”, a declarat șefa misiunii FMI.

În opinia experților Fondului, bugetele ar trebui planificate mai riguros, iar executarea lor să fie realizată eficient și cu respectarea strictă a normelor juridice în vigoare. FMI nu exclude că, pe termen mediu, ar putea fi necesară și o revizuire a cadrului legal, astfel încât acesta să fie adaptat realităților economice, însă subliniază că, în prezent, prioritatea este respectarea regulilor existente.

Totodată, FMI avertizează că autoritățile trebuie să-și concentreze eforturile pe un număr limitat de reforme și investiții prioritare, întrucât capacitățile administrative și timpul sunt limitate. Fără o disciplină bugetară mai strictă și o utilizare eficientă a fondurilor publice, oportunitățile oferite de sprijinul extern și de procesul de integrare europeană riscă să fie irosite.

„Prioritizarea investițiilor trebuie să fie făcută atent, pentru că necesități sunt multe, dar Moldova rămâne o țară săracă, cea mai săracă țară în proces de aderare la UE. Respectiv, există o lacună. Și planul de creștere UIE reprezintă oportunitate care trebuie să fie valorificată corespunzător”.