Cerințele recruterilor s-au schimbat! Ce abilități caută în potențialii angajați. Vor fi valabile și în următorii 5 ani

Majoritatea dintre noi (aproximativ 50) va trebui să ne recalificăm în următorii cinci ani, pe măsură ce „dubla întrerupere” a impactului economic al pandemiei și creșterea automatizării transformă locurile de muncă. Iată de ce este timpul să începem a dezvolta noi abilități, care se vor cere în viitor.

Gândirea critică și rezolvarea problemelor ocupă primul loc pe lista competențelor pe care angajatorii cred că vor crește în evidență în următorii cinci ani. De asemenea, vor fi la mare căutare autogestionarea, învățarea activă, reziliența, toleranța la stres și flexibilitatea.

TOP 10 abilități ale viitorului:

Gândirea Analitică și inovația;
Învățarea activă și strategii de învățare;
Rezolvarea de probleme complexe;
Gândirea critică și analiza;
Creativitatea, originalitatea și inițiativa;
Leadeship și influența socială;
Utilizarea tehnologiilor, monorizarea și controlul;
Technology design și programare;
Reziliență, rezistență la stres și flexibilitate;
Raționament, rezolvare de probleme și ideație.

În urma unei analize, realizate în baza Forumului economic mondial, ar putea dura de la o lună până la două luni pentru a dobândi una dintre cele mai importante 10 abilități de stăpânire în profesii emergente din oameni și cultură, scrierea conținutului vânzări și marketing.

Ar putea dura de la două până la trei luni pentru ca cursanții să-și extindă abilitățile în dezvoltarea de produse, de date și IA (inteligență artificială). În timp ce un program de învățare de patru luni ar putea ajuta oamenii să se transforme în roluri în cloud și inginerie.

Astfel de cifre sugerează că, deși învățarea unui nou set de abilități este din ce în ce mai accesibilă prin intermediul tehnologiilor digitale, indivizii vor avea nevoie și de timp și de finanțare pentru a putea urmări noi oportunități, notează raportul.

#reprofilare #recalificare #abilități #viitor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.