Cetăţenii elveţieni care îşi supraîncălzesc casele în timpul iernii se vor alege cu amenzi mari și închisoare

13 Sept. 2022, 16:17
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
13 Sept. 2022, 16:17 // Actual //  MD Bani

Cetăţenii elveţieni care încalcă noile reguli de încălzire ale ţării şi dacă sunt depistaţi că depăşesc temperatura locuinţei peste limita impusă de 19°C în această iarnă, ar putea fi amendaţi zilnic de până la 3.000 de franci elveţieni şi ar putea ficondamnaţi la trei ani de închisoare.

În plus, apa caldă nu trebuie încălzită la mai mult de 60 de grade, iar încălzitoarele electrice portabile, saunele şi piscinele încălzite sunt interzise.

De remarcat, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a susţinut de mult timp că o temperatură nu mai rece de 20°C este recomandată pentru copii, vârstnici şi cei cu afecţiuni de sănătate existente.

Markus Spörndli, purtător de cuvânt al Departamentului Elveţian de Economie (DEF) a explicat că „încălcările legii privind aprovizionarea ţării sunt întotdeauna contravenţii, chiar […] infracţiuni şi trebuie urmărite din oficiu de cantoane”.

Amenda care va fi aplicată consumatorilor aflaţi că încalcă noile legi energetice va varia de la 30 de franci până la maximum 3.000 de franci pe zi, a spus Spörndli, confirmând că suma va depinde de natura infracţiunii şi de situaţia economică a făptuitorul.

În plus, încălcările intenţionate ale orientărilor guvernamentale ar putea duce la condamnarea consumatorilor la închisoare până la trei ani, ceea ce Spörndli spune că guvernul speră să evite.

Realitatea Live

02 Feb. 2026, 22:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Feb. 2026, 22:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.