CFM, campion la restanțe. Cum se afundă companiile de stat în datorii

Întreprinderile de stat și societățile comerciale monitorizate de autorități au acumulat, la data de 30 iunie 2025, un sold al împrumuturilor interne de 1,132 miliarde de lei, potrivit datelor Ministerului Finanțelor privind fluxul și soldul creditelor contractate de la băncile comerciale pe o perioadă de un an și mai mare.

Din suma totală, 62,1 milioane de lei reprezintă restanțe neachitate la termen de întreprinderile de stat, în timp ce societățile comerciale nu înregistrează arierate, deși concentrează cea mai mare parte a împrumuturilor — 1,069 miliarde de lei.

Comparativ cu situația de la 30 iunie 2024, soldul total al creditelor a crescut cu 450,1 milioane de lei, de la 681,9 milioane la 1,132 miliarde de lei.

Cele mai mari împrumuturi interne sunt concentrate la câteva entități-cheie:

S.A. „Moldtelecom” – 547,2 mil. lei (+66,4 mil. lei față de 2024);
S.R.L. „Arena Națională” – 307,4 mil. lei (credit nou în 2025);
S.A. Combinatul de Vinuri „Cricova” – 158,0 mil. lei;
Î.S. „Calea Ferată din Moldova” (CFM) – 61,2 mil. lei;
S.A. „Barza Albă” – 41,1 mil. lei.

Dintre acestea, CFM concentrează cea mai mare parte a arieratelor, cu 41 milioane de lei restante, dintr-un sold total de 61,2 milioane de lei.

Pe lângă creditele comerciale, Ministerul Finanțelor raportează și împrumuturi recreditate din surse interne și externe, contractate prin stat, cu un sold total de 2,604 miliarde de lei.

Cele mai mari datorii recreditate sunt înregistrate la:

Î.S. „Calea Ferată din Moldova” – 49,43 mil. euro;
Î.S. „Moldelectrica” – 38,5 mil. euro;
S.A. „Termoelectrica” – 34,1 mil. euro;
Î.S. „Moldtranselectro” – 37,2 mil. lei și 1,6 mil. dolari SUA (solduri cu termen expirat);
S.A. „CET-Nord” – 6,8 mil. euro.
Ministerul precizează că din totalul împrumuturilor recreditate, circa 37,2 milioane de lei și 1,6 milioane de dolari SUA reprezintă solduri expirate, ceea ce indică dificultăți persistente de plată în rândul unor întreprinderi strategice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorii #companii #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.