China poluează mai mult decât toate țările dezvoltate la un loc. Cine este pe locul doi

China este în responsabilă pentru mai multe emisii de gaze cu efect de seră decât toate naţiunile dezvoltate din lume combinat, potrivit noilor cercetări publicate de Rhodium Group, scrie Digi24.

Emisiile Chinei a şase gaze care captează căldura au crescut la echivalentul a 14,09 miliarde de tone de CO2 în 2019, depăşind totalul de gaze de efect de seră a membrilor Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică cu aproximativ 30 de milioane de tone, potrivit grupului de cercetare a climei din New York.

China și-a luat angajamentul ca până în 2060 să ajungă la emisii zero. Emisiile produse de China au reprezentat 27% din emisiile globale. SUA, al doilea cel mai mare emitent, a contribuit cu 11%, în timp ce India a depăşit pentru prima dată Uniunea Europeană cu aproximativ 6,6% din totalul global.

Din cauza că China are cea mai multă populație, emisiile pe cap de locuitor sunt mult mai mici decât cele din SUA şi, pe o bază istorică, membrii OECD sunt încă cei mai mari vinovaţi ai încălzirii din lume, după ce au pompat în atmosferă de patru ori mai multe gaze cu efect de seră decât China din 1750.

„Istoria Chinei ca emiţător major este relativ scurtă în comparaţie cu ţările dezvoltate, dintre care multe au cu un secol de poluare mai mult”, susțin cercetătorii.

#poluare #emisii de gaze #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.