China poluează mai mult decât toate țările dezvoltate la un loc. Cine este pe locul doi

China este în responsabilă pentru mai multe emisii de gaze cu efect de seră decât toate naţiunile dezvoltate din lume combinat, potrivit noilor cercetări publicate de Rhodium Group, scrie Digi24.

Emisiile Chinei a şase gaze care captează căldura au crescut la echivalentul a 14,09 miliarde de tone de CO2 în 2019, depăşind totalul de gaze de efect de seră a membrilor Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică cu aproximativ 30 de milioane de tone, potrivit grupului de cercetare a climei din New York.

China și-a luat angajamentul ca până în 2060 să ajungă la emisii zero. Emisiile produse de China au reprezentat 27% din emisiile globale. SUA, al doilea cel mai mare emitent, a contribuit cu 11%, în timp ce India a depăşit pentru prima dată Uniunea Europeană cu aproximativ 6,6% din totalul global.

Din cauza că China are cea mai multă populație, emisiile pe cap de locuitor sunt mult mai mici decât cele din SUA şi, pe o bază istorică, membrii OECD sunt încă cei mai mari vinovaţi ai încălzirii din lume, după ce au pompat în atmosferă de patru ori mai multe gaze cu efect de seră decât China din 1750.

„Istoria Chinei ca emiţător major este relativ scurtă în comparaţie cu ţările dezvoltate, dintre care multe au cu un secol de poluare mai mult”, susțin cercetătorii.

#poluare #emisii de gaze #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bitcoin își prelungește scăderile și a revenit în zona de 87 000 de dolari, pe fondul deciziei Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed) de a menține neschimbată dobânda de politică monetară, dar și al factorilor tehnici și geopolitici care apasă asupra piețelor.

După ce a testat fără succes rezistența din jurul nivelului de 90 500 de dolari, cea mai mare criptomonedă a schimbat direcția și a intrat din nou pe scădere, semnalând, potrivit analiștilor, riscul unei coborâri spre 85 000 de dolari. Evoluția vine într-un context în care dolarul american s-a întărit, iar investitorii s-au orientat masiv către materii prime, în special aur.

Aurul a atins noi maxime istorice, depășind pentru prima dată pragul de 5 600 de dolari uncia, în timp ce argintul a trecut de 120 de dolari. Cererea pentru metale prețioase este alimentată de incertitudini economice, tensiuni geopolitice și temeri legate de finanțele publice, ceea ce a redus interesul pentru active mai riscante, precum criptomonedele.

Decizia Fed de a păstra dobânzile neschimbate, după mai multe reduceri anul trecut, a fost anticipată de piețe. Totuși, mesajul de prudență privind inflația a susținut dolarul.

Analiștii subliniază că bitcoin se comportă în prezent mai degrabă ca un activ riscant, cu volatilitate ridicată, decât ca un refugiu împotriva deprecierii monedelor. Criptomoneda se află la aproximativ 30% sub maximul atins în toamnă și se mișcă într-un interval de consolidare, fără forța necesară pentru a sparge rezistențele importante.

Pe ansamblu, capitalizarea totală a pieței cripto a scăzut, iar majoritatea monedelor digitale mari au înregistrat pierderi. În paralel, în SUA continuă discuțiile privind reglementarea stablecoin-urilor, iar băncile avertizează asupra riscului ca sume uriașe din depozitele tradiționale să migreze către aceste active digitale, dacă vor fi permise dobânzi atractive.