Chișinău, magnetul Moldovei: 60% din economie și un moldovean din trei trăiesc aici

Populația municipiului Chișinău reprezintă peste 27% din populația Republicii Moldova, generând 60% din PIB-ul național, conform declarațiilor expertului economic Veaceslav Ioniță de la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Acesta a prezentat vineri, 11 octombrie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, date relevante despre impactul economic al capitalei.

Chișinăul produce 55% din întreaga producție industrială a țării, concentrează 70% din activitatea de construcții și atrage 90% din investițiile moldovenilor în locuințe. În ceea ce privește vânzările, capitala înregistrează 75% din totalul la nivel național, iar 82% din afacerile mari ale Moldovei sunt localizate aici.

Ioniță a subliniat că populația Chișinăului, estimată să atingă 665 de mii în 2024, va constitui 27,5% din totalul țării, cu tendința de a ajunge la 30% în următorii ani. În plus, el a arătat că municipiul este tânăr din punct de vedere demografic, cu o concentrare ridicată a persoanelor cu vârste între 30 și 44 de ani, fiind mult mai tânăr decât mediul rural.

Economistul a detaliat și evoluția economică a municipiului, estimând un PIB regional de 203,8 miliarde de lei în 2024, cu o cifră de afaceri a întreprinderilor din Chișinău care ar putea depăși 500 de miliarde de lei. De asemenea, valoarea lucrărilor de construcții din capitală este prognozată la 13,9 miliarde de lei pentru anul curent, ceea ce reprezintă 70% din totalul național.

„Diferența dintre Chișinău și restul țării este de patru ori în termeni economici, iar această discrepanță crește în fiecare an”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#economie #Chisinau #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.