„Chișinău Youth Fest”, Ediția a II-a! În program: The Motans, Mohombi și Lexter. Mai sunt și alte surprize?

Primăria Municipiului Chișinău organizează un eveniment de excepție pentru toți tinerii și doritorii de emoții inedite – „Chișinău Youth Fest”, Ediția a II-a. Vino pe 13 august, începând cu ora 16:00, în Piața Marii Adunări Naționale, și participă la Târgul de oportunități pentru tineri, unde vei găsi cele mai interesante workshop-uri și oferte prezentate de Centrele Municipale de Tineret, Centrele de creație pentru copii și tineri, și Școlile Sportive din municipiu.

Tot aici vei putea fi martor la un Dj battle, iar seara va culmina cu un concert alături de The Motans, Mohombi și Lexter care vor încinge atmosfera cu live performance-uri impresionante.

În cadrul „Chișinău Youth Fest” va avea loc lansarea aplicației mobile e-tineret, o platformă digitală dedicată tinerilor, care va oferi informații relevante și actualizate despre oportunități educaționale, evenimente culturale, activități de voluntariat și programe de dezvoltare personală.

Surprizele nu se termină aici! Vino la eveniment și vei avea ocazia să fii martor la lansarea Voucher-ului „Anul Tineretului”, să te inspiri de la cei mai buni absolvenți ai anului și să participi la Tombole cu Premii de Valoare.

Evenimentul este organizat în contextul Zilei Internaționale a Tineretului și are ca scop sprijinirea tinerilor, oferirea de oportunități valoroase, și implicarea acestora în activități pe diferite domenii de interes pentru a-și descoperi noi abilități și pasiuni. Partenerii evenimentului: SRL „Dublu Ecorambus”, SRL „Magic Food”, SRL „Glomira Grup”, SRL “JIVIUS”, SRL „Salat”, SRL MASTOP, SRL I’M WINERY, SRL info turism grup, SRL Furnizor prim.

Așadar, ia-ți prietenii și hai la Chișinău Youth Fest!

#evenimnet #concert #primarie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Soia, una dintre culturile strategice ale Republicii Moldova, continuă să piardă teren, arată analiza economistului agricol Iurie Rija. Suprafețele cultivate s-au redus în ultimii cinci ani, iar industria procesării se confruntă, în 2025, cu cea mai severă disfuncționalitate din ultimul deceniu.

„Dacă în 2020 erau semănate aproape 23 de mii de hectare, iar în 2021 suprafața urca la un maxim recent de 29 de mii de hectare, în 2025 soia a ajuns să ocupe doar 19,7 mii hectare, un minim al ultimilor ani. Reorientarea fermierilor este una evidentă: soia rămâne o cultură riscantă, pretențioasă la secetă și costisitoare în inputuri. Interdicția cultivării soiei modificate genetic, benefică pentru menținerea statutului „non-GMO”, limitează însă puternic productivitatea — soiurile non-GMO ating cu greu 1–1,5 t/ha, față de 3 t/ha la culturile modificate genetic”, susține Rija.

Paradoxal, anul 2025 aduce o creștere a randamentului: 1,7 t/ha și o producție totală estimată la 33,5 mii tone, peste nivelul anului trecut. Totuși, această cantitate acoperă doar 30–40% din necesarul intern, evaluat la minimum 100–120 mii tone. Dependența de importuri rămâne sistemică.

„Deși importurile de soia au atins un record de 34,9 mii tone în 2024, în primele zece luni din 2025 acestea s-au prăbușit la 5 120 tone, de 6,5 ori mai puțin decât în perioada similară a anului trecut. Cauza principală este decizia Ucrainei din 4 septembrie 2025 de a introduce o taxă de export de 10% pentru soia și rapiță, măsură menită să stimuleze procesarea internă. Pentru Republica Moldova, efectul a fost un „blocaj aproape total al importurilor”, în special în perioada critică august–octombrie, când procesatorii formau stocurile pentru întregul sezon”, susține Rija.

În lipsa importurilor, industria moldovenească lucrează aproape exclusiv cu soia locală, mai scumpă: 6,50 lei/kg în fermă și circa 7 lei/kg la uzine, comparativ cu 6,20 lei/kg (cu TVA) la ultima livrare ucraineană din iulie 2025.

În același timp, pe piața moldovenească are loc un fenomen cu impact asupra procesatorilor: afluxul masiv de șrot de soia ucrainean. Pentru produsul procesat nu există taxe de export, ceea ce permite uzinelor ucrainene să trimită în Moldova cantități record de șrot la prețuri extrem de mici. Doar în ianuarie–octombrie 2025 au intrat în țară 39 600 tone, depășind recordul absolut al anului 2024 înainte de finalul anului. Prețul mediu al șrotului importat a scăzut la 6,3 lei/kg, determinând procesatorii locali să-și vândă producția aproape la limita rentabilității”, a mai punctat Rija.

Exporturile moldovenești de șrot s-au prăbușit: doar 1 952 tone în primele zece luni din 2025, de trei ori mai puțin decât în aceeași perioadă din 2024. Sectorul procesării intră, astfel, într-o competiție imposibilă cu producătorii din Ucraina, care beneficiază de costuri mult mai reduse la energie și materie primă.

Economistul Iurie Rija subliniază că Republica Moldova are nevoie urgentă de măsuri simetrice celor aplicate de Kiev. Introducerea unei taxe de 10% la importul de șrot de soia și rapiță ar echilibra piața și ar permite procesatorilor locali să supraviețuiască. Veniturile generate ar putea fi folosite pentru susținerea fermierilor — prin prețuri mai atractive la soia — și compensarea parțială a costurilor pentru fermele zootehnice, care depind de șrotul de soia.

„O abordare integrată poate stabiliza lanțul valoric al soiei și poate reduce presiunea importurilor ieftine”, concluzionează Rija. În lipsa intervenției statului, industria moldovenească riscă să intre într-un colaps ireversibil.