Cifre dureroase. 20% dintre angajați trăiesc cu sub 7 mii lei pe lună

Pentru salariații care au lucrat luna septembrie integral și cu zi deplină, în unitățile din sectorul real cu 4 și mai mulți salariați și în toate instituțiile bugetare, câștigul salarial mediu lunar brut a constituit 14.692,7 lei, arată datele Biroului Național de Statistică.

Potrivit datelor oficiale, aproape 4 din 5 salariați (79,6%) au avut un salariu mai mare de 7 mii lei, în timp ce 20,4% au câștigat până la 7 mii lei.

Din totalul salariaților, 5,0% au avut salariul minim de 5,5 mii lei, 15,5% au avut salarii între 5,5 și 7 mii lei, 46,9% au câștigat între 7 și 15 mii lei și 32,6% au avut salarii mai mari de 15 mii lei.

Comparativ cu septembrie 2024, ponderea salariaților care au primit salariul minim s-a redus cu 0,4 puncte procentuale, în timp ce ponderea celor cu salarii de peste 10 mii lei a crescut semnificativ, cu 6,2 puncte procentuale. În 2024 salariul minim era de 5,0 mii lei, iar în 2025 a fost majorat la 5,5 mii lei.

Concentrarea salariilor reduse se regăsește în special în: agricultură, silvicultură și pescuit, unde 15,4% dintre salariați au salariul minim și 11,9% câștigă între 5,5 și 6 mii lei, cazare și alimentație publică, cu 10,7% la salariul minim și 12,2% între 5,5 și 6 mii lei și tranzacții imobiliare, unde 9,8% au salariul minim și 11,5% câștigă între 5,5 și 6 mii lei.

La polul opus se află sectoarele cu cele mai ridicate venituri: informații și comunicații, unde 81,0% dintre salariați au salarii peste 15 mii lei, iar 49,4% câștigă peste 25 mii lei, producția și furnizarea de energie electrică și termică, unde 72,3% au salarii peste 15 mii lei, inclusiv 26,0% peste 25 mii lei și activități financiare și de asigurări, cu 71,8% dintre salariați peste 15 mii lei și 33,5% peste 25 mii lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bani #salarii #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața imobiliară din Republica Moldova a înregistrat în anul 2025 una dintre cele mai puternice scăderi din ultimul deceniu, arată analiza economistul Veaceslav Ioniță. Numărul total al tranzacțiilor cu apartamente la nivel național a coborât la aproximativ 14 mii, de aproape trei ori mai puțin decât vârful din 2019–2021, când se depășea pragul de 40–50 de mii de tranzacții anual

Municipiul Chișinău rămâne principala piață imobiliară a țării, însă ponderea sa în totalul tranzacțiilor a scăzut vizibil, de la circa 75% în anii anteriori la aproximativ 68% în 2025. În paralel, se remarcă o redistribuire geografică a cererii, cu o creștere accentuată a suburbiilor Chișinăului, care au ajuns la o cotă record de 13% din totalul tranzacțiilor din municipiu

Comparativ cu anul 2024, numărul tranzacțiilor cu apartamente s-a redus drastic în aproape toate regiunile analizate. La nivel național, scăderea este de peste 35%, iar în municipiul Chișinău declinul depășește 40%. Cele mai puternice contracții se atestă în orașul Chișinău, Comrat, Strășeni și Cahul, în timp ce doar câteva regiuni au înregistrat evoluții marginal pozitive

În același timp, datele indică o schimbare structurală importantă: ponderea apartamentelor cumpărate prin credit ipotecar a atins în 2025 un maxim istoric de aproximativ 59% din totalul tranzacțiilor. Acest nivel este aproape dublu față de perioada 2016–2020 și reflectă dependența tot mai mare a pieței imobiliare de finanțarea bancară, pe fondul scăderii veniturilor reale și al accesului limitat la lichidități proprii

Potrivit analizei economistului, anul 2025 confirmă intrarea pieței imobiliare într-o fază de ajustare severă, marcată de volume reduse, relocarea cererii spre periferii și o ipotecare accelerată a achizițiilor, tendințe care ar putea persista și în perioada următoare.