Cine a fost cel mai mare sponsor al Republicii Moldova în 2022. UE a dat cei mai mulți bani

Uniunea Europeană și statele ei membre sunt principalii finanțatori externi ai bugetului de stat al Republicii Moldova. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, în 2022, cele mai multe fonduri externe au venit din partea țărilor și instituțiilor UE, în valoare totală de 5,5 miliarde de lei. Printre finanțatorii externi ai Republicii Moldova se numără Banca Mondială precum și Fondul Monetar Internațional (FMI).

Așadar, în 2022, Uniunea Europeană și statele ei membri au adus în bugetul Republicii Moldova 5,5 miliarde de lei. Mai mult de jumătate dintre acestea au fost debursate sub formă de grant.

Anul trecut, Republica Moldova a încasat două granturi în valoare cumulativă de 1,7 miliarde de lei din partea Comisiei Europene. Guvernul Germaniei a debursat un grant de 805,4 milioane de lei, iar cel al României – 199,9 milioane de lei, anunță Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova.

În ceea ce privește împrumuturile, Agenția Franceză pentru Dezvoltare a contribuit cu 1,5 miliarde de lei la bugetul de stat al Republicii Moldova, iar Comisia Europeană și Polonia – cu alte 692,4 și 387 milioane de lei, respectiv. De asemenea, Banca Europeană de Investiții (BEI) a debursat 153,4 milioane de lei pentru Calea Ferată din Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

La rândul său, Banca Mondială a contribuit cu peste 2,9 miliarde de lei sub formă de împrumuturi și peste un miliard de lei sub formă de granturi.

Fondul Monetar Internațional a oferit Republicii Moldova, în 2022, peste 3,2 miliarde de lei sub formă de împrumuturi.

În total, în 2022, partenerii externi ai Republicii Moldova au transferat 12,7 miliarde de lei în bugetul țării.

Foto: Facebook/European Union in the Republic of Moldova

#finantatori externi #banca Mondială #FMI #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația Națională a Drumurilor (AND) vine cu explicații oficiale după ce, odată cu sezonul rece, pe mai multe sectoare de drum național au reapărut clasicele „cratere” rutiere, cunoscute popular drept gropi.

Potrivit instituției, degradările carosabilului, gropi, fisuri și tasări locale, sunt rezultatul unui fenomen cât se poate de… meteorologic. AND susține că ciclurile repetate de îngheț–dezgheț, combinate cu ploi abundente și variații de temperatură, au pus asfaltul la grea încercare.

Explicația tehnică este următoarea: apa pătrunde în crăpături, îngheață, își mărește volumul și împinge asfaltul din interior. La dezgheț, structura slăbită cedează, iar sub greutatea traficului, mai ales cel greu, apar gropile. Pe scurt, iarna nu iartă… mai ales asfaltul îmbătrânit.

Instituția mai arată că fenomenul este favorizat de uzura îmbrăcămintei asfaltice și de infiltrarea apei în structura rutieră, în special pe sectoarele mai vechi.

Între timp, AND dă asigurări că situația este sub control și enumeră măsurile aflate în desfășurare: monitorizarea permanentă a rețelei rutiere, intervenții operative cu asfalt rece, prioritizarea zonelor cu risc și planificarea unor reparații mai ample „imediat ce vremea va permite”.

Până atunci însă, șoferii sunt invitați, neoficial, să circule cu atenție sporită și, eventual, cu suspensia pregătită pentru sezonul gropilor.