Cine a fost cel mai mare sponsor al Republicii Moldova în 2022. UE a dat cei mai mulți bani

Uniunea Europeană și statele ei membre sunt principalii finanțatori externi ai bugetului de stat al Republicii Moldova. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, în 2022, cele mai multe fonduri externe au venit din partea țărilor și instituțiilor UE, în valoare totală de 5,5 miliarde de lei. Printre finanțatorii externi ai Republicii Moldova se numără Banca Mondială precum și Fondul Monetar Internațional (FMI).

Așadar, în 2022, Uniunea Europeană și statele ei membri au adus în bugetul Republicii Moldova 5,5 miliarde de lei. Mai mult de jumătate dintre acestea au fost debursate sub formă de grant.

Anul trecut, Republica Moldova a încasat două granturi în valoare cumulativă de 1,7 miliarde de lei din partea Comisiei Europene. Guvernul Germaniei a debursat un grant de 805,4 milioane de lei, iar cel al României – 199,9 milioane de lei, anunță Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova.

În ceea ce privește împrumuturile, Agenția Franceză pentru Dezvoltare a contribuit cu 1,5 miliarde de lei la bugetul de stat al Republicii Moldova, iar Comisia Europeană și Polonia – cu alte 692,4 și 387 milioane de lei, respectiv. De asemenea, Banca Europeană de Investiții (BEI) a debursat 153,4 milioane de lei pentru Calea Ferată din Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

La rândul său, Banca Mondială a contribuit cu peste 2,9 miliarde de lei sub formă de împrumuturi și peste un miliard de lei sub formă de granturi.

Fondul Monetar Internațional a oferit Republicii Moldova, în 2022, peste 3,2 miliarde de lei sub formă de împrumuturi.

În total, în 2022, partenerii externi ai Republicii Moldova au transferat 12,7 miliarde de lei în bugetul țării.

Foto: Facebook/European Union in the Republic of Moldova

#finantatori externi #banca Mondială #FMI #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consiliul Concurenței a venit cu precizări oficiale privind recentele creșteri ale prețurilor la carnea de porc, după apariția unor declarații alarmante în spațiul public și preluări mediatice care au ridicat suspiciuni privind eventuale înțelegeri de cartel sau abuzuri din partea comercianților.

Potrivit instituției, în contextul unei economii de piață, formarea prețurilor este influențată de factori obiectivi, precum cererea și oferta, costurile de producție și transport, nivelul taxelor, fluctuațiile internaționale sau balanța de importuri și exporturi. Consiliul nu are atribuții de a stabili, plafona sau modifica prețuri, și nici nu poate sancționa companiile doar pentru că își majorează prețurile.

Totuși, autoritatea de concurență monitorizează cu atenție piața și intervine în cazul identificării unor practici anticoncurențiale, precum înțelegeri între concurenți privind fixarea prețurilor sau abuzul de poziție dominantă. În acest moment, Consiliul analizează situația de pe piața cărnii de porc pentru a detecta eventuale semnale care ar putea indica astfel de comportamente ilegale.

„Îndemnăm producătorii, comercianții și consumatorii să ne sesizeze orice comportament suspect. Vom interveni acolo unde legea ne permite”, se menționează în comunicatul oficial.

Consiliul Concurenței reiterează că își menține angajamentul de a asigura o piață corectă și competitivă, în beneficiul consumatorilor și al unei economii sănătoase.