Cine a fost cel mai mare sponsor al Republicii Moldova în 2022. UE a dat cei mai mulți bani

06 Feb. 2023, 11:25
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
06 Feb. 2023, 11:25 // Actual //  MD Bani

Uniunea Europeană și statele ei membre sunt principalii finanțatori externi ai bugetului de stat al Republicii Moldova. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, în 2022, cele mai multe fonduri externe au venit din partea țărilor și instituțiilor UE, în valoare totală de 5,5 miliarde de lei. Printre finanțatorii externi ai Republicii Moldova se numără Banca Mondială precum și Fondul Monetar Internațional (FMI).

Așadar, în 2022, Uniunea Europeană și statele ei membri au adus în bugetul Republicii Moldova 5,5 miliarde de lei. Mai mult de jumătate dintre acestea au fost debursate sub formă de grant.

Anul trecut, Republica Moldova a încasat două granturi în valoare cumulativă de 1,7 miliarde de lei din partea Comisiei Europene. Guvernul Germaniei a debursat un grant de 805,4 milioane de lei, iar cel al României – 199,9 milioane de lei, anunță Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova.

În ceea ce privește împrumuturile, Agenția Franceză pentru Dezvoltare a contribuit cu 1,5 miliarde de lei la bugetul de stat al Republicii Moldova, iar Comisia Europeană și Polonia – cu alte 692,4 și 387 milioane de lei, respectiv. De asemenea, Banca Europeană de Investiții (BEI) a debursat 153,4 milioane de lei pentru Calea Ferată din Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

La rândul său, Banca Mondială a contribuit cu peste 2,9 miliarde de lei sub formă de împrumuturi și peste un miliard de lei sub formă de granturi.

Fondul Monetar Internațional a oferit Republicii Moldova, în 2022, peste 3,2 miliarde de lei sub formă de împrumuturi.

În total, în 2022, partenerii externi ai Republicii Moldova au transferat 12,7 miliarde de lei în bugetul țării.

Foto: Facebook/European Union in the Republic of Moldova

Realitatea Live

11 Feb. 2026, 12:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
11 Feb. 2026, 12:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!