Cine a fost cel mai mare sponsor al Republicii Moldova în 2022. UE a dat cei mai mulți bani

Uniunea Europeană și statele ei membre sunt principalii finanțatori externi ai bugetului de stat al Republicii Moldova. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, în 2022, cele mai multe fonduri externe au venit din partea țărilor și instituțiilor UE, în valoare totală de 5,5 miliarde de lei. Printre finanțatorii externi ai Republicii Moldova se numără Banca Mondială precum și Fondul Monetar Internațional (FMI).

Așadar, în 2022, Uniunea Europeană și statele ei membri au adus în bugetul Republicii Moldova 5,5 miliarde de lei. Mai mult de jumătate dintre acestea au fost debursate sub formă de grant.

Anul trecut, Republica Moldova a încasat două granturi în valoare cumulativă de 1,7 miliarde de lei din partea Comisiei Europene. Guvernul Germaniei a debursat un grant de 805,4 milioane de lei, iar cel al României – 199,9 milioane de lei, anunță Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova.

În ceea ce privește împrumuturile, Agenția Franceză pentru Dezvoltare a contribuit cu 1,5 miliarde de lei la bugetul de stat al Republicii Moldova, iar Comisia Europeană și Polonia – cu alte 692,4 și 387 milioane de lei, respectiv. De asemenea, Banca Europeană de Investiții (BEI) a debursat 153,4 milioane de lei pentru Calea Ferată din Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

La rândul său, Banca Mondială a contribuit cu peste 2,9 miliarde de lei sub formă de împrumuturi și peste un miliard de lei sub formă de granturi.

Fondul Monetar Internațional a oferit Republicii Moldova, în 2022, peste 3,2 miliarde de lei sub formă de împrumuturi.

În total, în 2022, partenerii externi ai Republicii Moldova au transferat 12,7 miliarde de lei în bugetul țării.

Foto: Facebook/European Union in the Republic of Moldova

#finantatori externi #banca Mondială #FMI #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.