Cine este magnatul maghiar care stă în spatele companiei de furnizare a gazelor în Transnistria

Transnitria a renunțat la ajutorul de 60 de milioane de euro oferit de UE pentru ieșirea din criză. În schimb, Tiraspolul a acceptat un pretins ajutor din partea Federației Ruse în sumă de 50 de milioane de dolari pentru achizția gazelor. Compania MET este cea care va livra gaz la frontiera cu Republica Moldova, care ulterior va fi transportat de către Moldovagaz.

MET este o companie ungară fondată și controlată de către milionarul Benjamin Lakatos. Compania are afaceri și în România, iar în 2023 a a contabilizat o cifră de afaceri de 41 de miliarde de euro.

MET Group, care activează în 30 de piețe globale de gaze, este unul dintre cele mai dinamice grupuri de energie din Europa, cu birouri în 14 țări și în Singapore. În ciuda succesului său în comerțul cu gaze, compania deține și un subsidar în energie verde, cu ferme solare în Ungaria, Spania și ferme eoliene în Bulgaria, dezvoltând în același timp proiecte în Italia, Germania, România, Polonia și Elveția.

Anul trecut, MET Group, care a încheiat un acord de 20 de ani cu Commonwealth LNG pentru construirea unui terminal în Louisiana, va începe să exporte LNG din Statele Unite în următorii trei ani, în cadrul primului său contract pe termen lung cu această sursă de gaze.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Benjamin Lakatos #milionar #Ungaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au prezentat aliaților europeni un plan preliminar de încetare a focului în Ucraina, care prevede păstrarea sub control rusesc a teritoriilor ocupate, relaxarea sancțiunilor împotriva Moscovei și renunțarea la aderarea Ucrainei la NATO. Dezvăluirea a fost făcută de agenția Bloomberg, care citează oficiali europeni la curent cu negocierile.

Potrivit surselor, planul a fost discutat joi la Paris, în cadrul unei întâlniri la nivel înalt, la care au participat președintele Franței Emmanuel Macron, diplomați din Marea Britanie și Germania, precum și trimisul special al SUA, Steven Witkoff, și secretarul de stat american Marco Rubio.

Documentul, aflat deocamdată în stadiu preliminar, nu a fost discutat cu partea ucraineană, însă Kievul, potrivit surselor Bloomberg, ar fi deschis la un armistițiu dacă și Kremlinul ar accepta un acord. Diplomații europeni subliniază însă că niciun stat occidental nu recunoaște anexarea teritoriilor ocupate de Rusia.

În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a purtat discuții directe cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, iar președintele american Donald Trump a declarat joi că Washingtonul așteaptă un răspuns clar din partea Rusiei „până la sfârșitul săptămânii”. În lipsa unui semnal pozitiv din partea Moscovei, SUA amenință că se vor retrage din procesul de mediere.

Rubio a adăugat că SUA nu sunt, deocamdată, pregătite să negocieze garanțiile de securitate solicitate de Ucraina, o poziție contestată de oficialii europeni care consideră că asemenea garanții sunt esențiale pentru stabilirea și menținerea unui regim de încetare a focului.

În paralel, delegația ucraineană prezentă la Paris a discutat despre un eventual mecanism de monitorizare internațională a unui armistițiu și despre posibilitatea trimiterii unui contingent de menținere a păcii.

Potrivit vicepreședintelui SUA, J.D. Vance, prezent vineri la Roma într-o întrevedere cu premierul italian Giorgia Meloni, Washingtonul este „optimist” în privința perspectivei unui acord: „Chiar și în ultimele 24 de ore, au apărut lucruri interesante. Avem speranțe că ne apropiem de finalul acestui război”, a declarat oficialul american.

Acest posibil acord de pace propus de administrația Trump ar putea marca o cotitură majoră în politica internațională, însă ridică semne de întrebare majore privind suveranitatea Ucrainei și viitorul arhitecturii de securitate europene.