Cine este magnatul maghiar care stă în spatele companiei de furnizare a gazelor în Transnistria

Transnitria a renunțat la ajutorul de 60 de milioane de euro oferit de UE pentru ieșirea din criză. În schimb, Tiraspolul a acceptat un pretins ajutor din partea Federației Ruse în sumă de 50 de milioane de dolari pentru achizția gazelor. Compania MET este cea care va livra gaz la frontiera cu Republica Moldova, care ulterior va fi transportat de către Moldovagaz.

MET este o companie ungară fondată și controlată de către milionarul Benjamin Lakatos. Compania are afaceri și în România, iar în 2023 a a contabilizat o cifră de afaceri de 41 de miliarde de euro.

MET Group, care activează în 30 de piețe globale de gaze, este unul dintre cele mai dinamice grupuri de energie din Europa, cu birouri în 14 țări și în Singapore. În ciuda succesului său în comerțul cu gaze, compania deține și un subsidar în energie verde, cu ferme solare în Ungaria, Spania și ferme eoliene în Bulgaria, dezvoltând în același timp proiecte în Italia, Germania, România, Polonia și Elveția.

Anul trecut, MET Group, care a încheiat un acord de 20 de ani cu Commonwealth LNG pentru construirea unui terminal în Louisiana, va începe să exporte LNG din Statele Unite în următorii trei ani, în cadrul primului său contract pe termen lung cu această sursă de gaze.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Benjamin Lakatos #milionar #Ungaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.