Cine este magnatul maghiar care stă în spatele companiei de furnizare a gazelor în Transnistria

Transnitria a renunțat la ajutorul de 60 de milioane de euro oferit de UE pentru ieșirea din criză. În schimb, Tiraspolul a acceptat un pretins ajutor din partea Federației Ruse în sumă de 50 de milioane de dolari pentru achizția gazelor. Compania MET este cea care va livra gaz la frontiera cu Republica Moldova, care ulterior va fi transportat de către Moldovagaz.

MET este o companie ungară fondată și controlată de către milionarul Benjamin Lakatos. Compania are afaceri și în România, iar în 2023 a a contabilizat o cifră de afaceri de 41 de miliarde de euro.

MET Group, care activează în 30 de piețe globale de gaze, este unul dintre cele mai dinamice grupuri de energie din Europa, cu birouri în 14 țări și în Singapore. În ciuda succesului său în comerțul cu gaze, compania deține și un subsidar în energie verde, cu ferme solare în Ungaria, Spania și ferme eoliene în Bulgaria, dezvoltând în același timp proiecte în Italia, Germania, România, Polonia și Elveția.

Anul trecut, MET Group, care a încheiat un acord de 20 de ani cu Commonwealth LNG pentru construirea unui terminal în Louisiana, va începe să exporte LNG din Statele Unite în următorii trei ani, în cadrul primului său contract pe termen lung cu această sursă de gaze.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Benjamin Lakatos #milionar #Ungaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bitcoin își prelungește scăderile și a revenit în zona de 87 000 de dolari, pe fondul deciziei Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed) de a menține neschimbată dobânda de politică monetară, dar și al factorilor tehnici și geopolitici care apasă asupra piețelor.

După ce a testat fără succes rezistența din jurul nivelului de 90 500 de dolari, cea mai mare criptomonedă a schimbat direcția și a intrat din nou pe scădere, semnalând, potrivit analiștilor, riscul unei coborâri spre 85 000 de dolari. Evoluția vine într-un context în care dolarul american s-a întărit, iar investitorii s-au orientat masiv către materii prime, în special aur.

Aurul a atins noi maxime istorice, depășind pentru prima dată pragul de 5 600 de dolari uncia, în timp ce argintul a trecut de 120 de dolari. Cererea pentru metale prețioase este alimentată de incertitudini economice, tensiuni geopolitice și temeri legate de finanțele publice, ceea ce a redus interesul pentru active mai riscante, precum criptomonedele.

Decizia Fed de a păstra dobânzile neschimbate, după mai multe reduceri anul trecut, a fost anticipată de piețe. Totuși, mesajul de prudență privind inflația a susținut dolarul.

Analiștii subliniază că bitcoin se comportă în prezent mai degrabă ca un activ riscant, cu volatilitate ridicată, decât ca un refugiu împotriva deprecierii monedelor. Criptomoneda se află la aproximativ 30% sub maximul atins în toamnă și se mișcă într-un interval de consolidare, fără forța necesară pentru a sparge rezistențele importante.

Pe ansamblu, capitalizarea totală a pieței cripto a scăzut, iar majoritatea monedelor digitale mari au înregistrat pierderi. În paralel, în SUA continuă discuțiile privind reglementarea stablecoin-urilor, iar băncile avertizează asupra riscului ca sume uriașe din depozitele tradiționale să migreze către aceste active digitale, dacă vor fi permise dobânzi atractive.