Cine este magnatul maghiar care stă în spatele companiei de furnizare a gazelor în Transnistria

Transnitria a renunțat la ajutorul de 60 de milioane de euro oferit de UE pentru ieșirea din criză. În schimb, Tiraspolul a acceptat un pretins ajutor din partea Federației Ruse în sumă de 50 de milioane de dolari pentru achizția gazelor. Compania MET este cea care va livra gaz la frontiera cu Republica Moldova, care ulterior va fi transportat de către Moldovagaz.

MET este o companie ungară fondată și controlată de către milionarul Benjamin Lakatos. Compania are afaceri și în România, iar în 2023 a a contabilizat o cifră de afaceri de 41 de miliarde de euro.

MET Group, care activează în 30 de piețe globale de gaze, este unul dintre cele mai dinamice grupuri de energie din Europa, cu birouri în 14 țări și în Singapore. În ciuda succesului său în comerțul cu gaze, compania deține și un subsidar în energie verde, cu ferme solare în Ungaria, Spania și ferme eoliene în Bulgaria, dezvoltând în același timp proiecte în Italia, Germania, România, Polonia și Elveția.

Anul trecut, MET Group, care a încheiat un acord de 20 de ani cu Commonwealth LNG pentru construirea unui terminal în Louisiana, va începe să exporte LNG din Statele Unite în următorii trei ani, în cadrul primului său contract pe termen lung cu această sursă de gaze.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Benjamin Lakatos #milionar #Ungaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.