Cine este unul dintre vicepreședinții propuși la Comisia Națională a Pieței Financiare

06 Oct. 2021, 14:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
06 Oct. 2021, 14:56 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Vitalie Lemne a fost propus în calitate de candidat la funcția de vicepreședinte al Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Asta după ce la 9 septembrie conducerea instituției a fost demisă de Parlament.

Vitalie Lemne lucrează în sistemul financiar bancar de peste 16 ani și a vorbit despre viziunea sa asupra dezvoltării pieței de capital, asigurărilor, microfinanțării, menționând că, în general, sectorul financiar nebancar din Moldova este subdezvoltat.

”Vom acționa pe toate segmentele inclusiv pe piața asigurărilor unde a fost depistată o inacțiune a CNPF. Vom face ordine în sectorul de microfinanțare, cu dobânzile exagerate și vom rezolva problema supraîndatorarea și de la zero va fi dezvoltată piața de capital„, declarat Lemne

Activitatea CNPF a fost blocată deja de o lună, de când toți cei cinci membri ai consiliului administrativ al CNPF au fost demiși. Comisia parlamentară de profil a aprobat în cele din urmă candidatura lui Vitalie Lemne pentru postul de vicepreședinte al CNPF.

CNPF este o instituție importantă pentru economia țării și sistemul său financiar, care nu a acționat corespunzător pentru a preveni crizele sistemice și a restabili ordinea pe piață, în special în domeniul asigurărilor și al microcreditelor. Unii jucători de pe piață au acționat cu răutate, au făcut ceea ce doreau, iar autoritatea de reglementare nu a reacționat corespunzător, nu au existat reguli clare pentru toată lumea, nu s-au luat măsurile dure necesare, s-a creat haos și consumatorii au ajuns să sufere și să nu fie protejați”, – a declarat președintele Comisiei economie buget și finanțe Dumitru Aliaba.

Potrivit lui, după demisia întregii conduceri a CNPF, comisia parlamentară a avut sarcina de a identifica candidați buni, cinstiți, incoruptibili, competenți, cu o experiență profesională bogată, capabili să reziste presiunilor posibile, să facă față crizei, să acționeze decisiv și cu încredere. pe piață pentru a restabili ordinea.

Vitalie Lemne este absolvent al ASEM. Din 2005, el a deținut diverse funcții de conducere la Agroindbank, Bio Alianța și EXIMBANK.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.