Cine este unul dintre vicepreședinții propuși la Comisia Națională a Pieței Financiare

Vitalie Lemne a fost propus în calitate de candidat la funcția de vicepreședinte al Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Asta după ce la 9 septembrie conducerea instituției a fost demisă de Parlament.

Vitalie Lemne lucrează în sistemul financiar bancar de peste 16 ani și a vorbit despre viziunea sa asupra dezvoltării pieței de capital, asigurărilor, microfinanțării, menționând că, în general, sectorul financiar nebancar din Moldova este subdezvoltat.

”Vom acționa pe toate segmentele inclusiv pe piața asigurărilor unde a fost depistată o inacțiune a CNPF. Vom face ordine în sectorul de microfinanțare, cu dobânzile exagerate și vom rezolva problema supraîndatorarea și de la zero va fi dezvoltată piața de capital„, declarat Lemne

Activitatea CNPF a fost blocată deja de o lună, de când toți cei cinci membri ai consiliului administrativ al CNPF au fost demiși. Comisia parlamentară de profil a aprobat în cele din urmă candidatura lui Vitalie Lemne pentru postul de vicepreședinte al CNPF.

CNPF este o instituție importantă pentru economia țării și sistemul său financiar, care nu a acționat corespunzător pentru a preveni crizele sistemice și a restabili ordinea pe piață, în special în domeniul asigurărilor și al microcreditelor. Unii jucători de pe piață au acționat cu răutate, au făcut ceea ce doreau, iar autoritatea de reglementare nu a reacționat corespunzător, nu au existat reguli clare pentru toată lumea, nu s-au luat măsurile dure necesare, s-a creat haos și consumatorii au ajuns să sufere și să nu fie protejați”, – a declarat președintele Comisiei economie buget și finanțe Dumitru Aliaba.

Potrivit lui, după demisia întregii conduceri a CNPF, comisia parlamentară a avut sarcina de a identifica candidați buni, cinstiți, incoruptibili, competenți, cu o experiență profesională bogată, capabili să reziste presiunilor posibile, să facă față crizei, să acționeze decisiv și cu încredere. pe piață pentru a restabili ordinea.

Vitalie Lemne este absolvent al ASEM. Din 2005, el a deținut diverse funcții de conducere la Agroindbank, Bio Alianța și EXIMBANK.

#Vitalie Lemne #vicepresedinte #CNPF

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.

#avarie #urgență #criză