Cine l-a învățat pe Vladimir Putin „să mintă” și să gândească „ca un terorist”. Foștii spioni rup tăcerea

07 Nov. 2022, 17:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Nov. 2022, 17:45 // Actual //  bani.md

Președintele rus Vladimir Putin şi-a pus toată lumea în cap după ce a declanșat primul război major din Europa din 1945, care a provocat o criză energetică globală și apoi temeri cu privire la un conflict nuclear. În timp ce agențiile de informații occidentale luptă pentru a fi cu doi pași în fața liderului rus și de a intra în mintea sa, privirea în trecutul lui Putin ca ofițer KGB poate oferi indicii despre ce ar putea face în continuare.

Perioada în care președintele rus Vladimir Putin a fost ofițer KGB explică viziunea sa despre lume și concepția brutală despre război, potrivit dezvăluirilor unor foști spioni. Mai exact, timpul petrecut de Putin ca ofițer KGB l-a învățat „cum să mintă” și să gândească ca „un terorist”.

Cu mult înainte de a fi lider mondial, Putin a fost un ofițer KGB de nivel mediu, staționat la Dresda, Germania de Est, spre sfârșitul Războiului Rece. Foștii spioni și experți din Rusia au declarat că timpul petrecut de Putin în KGB –  temuta agenția de securitate a Uniunii Sovietice – a jucat un rol esențial în modelarea mentalității sale.

Un fost agent KGB a explicat cum formarea lui Putin ca spion l-a învățat în principal „cum să mintă”

Un ofițer CIA de carieră crede că tacticile nemiloase la care apelează Putin în războiul din Ucraina fac parte din mentalitatea sa de ofițer KGB.

„Istoricul lui Putin în KGB ne spune multe despre cum gândește și cum vede războiul. El este o creație a KGB-ului, iar KGB-ul a fost o organizație teroristă”, a declarat pentru Insider John Sipher, un fost ofițer CIA care a activat Rusia. „Totul avea legătură cu menținerea conducerii la putere cu orice preț. A sugrumat orice opoziție internă față de Partidul Comunist și a folosit subversiunea în străinătate”.

Din Cecenia până în Siria și acum Ucraina, liderul rus și-a arătat dorința de a devasta orașe și de a ucide zeci de civili, în timp ce armata și comandanții săi au comis o gamă largă de crime de război – de la răpiri, tortură, viol și execuții sumare. Strategia de la baza lor este frângerea voinței ucrainenilor și forțarea lor să capituleze și să cedeze guvernării Rusiei.

Jhon Sipher spune că războiul  împotriva Ucrainei face parte dintr-o „gândire KGB/teroristă”

Sipher, cu o experiență de 30 de ani în KGB, spune că serviciile secrete ale Moscovei s-au specializat în dezinformare, sabotaj, inducere în eroare, provocare și asasinate; și Putin a apelat în cei 20 de ani la putere la aceleași atacuri asimetrice specifice grupărilor teroriste care, neavând posibilitatea unei lupte directe, „caută să exploateze slăbiciunile și țintele ușoare”.

Jack Barsky, ex-agent KGB infiltrat în SUA în perioada Războiului Rece, a explicat ce se aștepta de la un angajat al KGB – să fie în slujba statului, să execute ordine – doar că Putin a fost capabil să se ridice deasupra acestor îndatoriri și să ajungă la conducerea Rusiei.

Cei ce aspirau să facă parte din KGB nu o făceau doar din rațiuni de carieră, ci și din patriotism, ceea ce a rămas valabil și pentru Putin, care se consideră un mare patriot, spune Barsky, un fost agent KGB expus drept spion în SUA și care ulterior a colaborat cu FBI.

Despre perioada în care Putin a fost detașat la Dresda (1985-1990) se cunosc puține detalii – de pildă, se presupune că Putin colabora cu poliția secretă Stasi, în Germania de Est, favorabilă URSS, și probabil se ocupa de recrutări.

 „Când Uniunea Sovietică s-a prăbușit, Putin a avut o rețea grozavă de agenți foşti KGB”

Lucru confirmat şi de Barsky, care a fost recrutat de KGB pe când era în student. De asemenea, în cartea lor, „Mr. Putin”, Fiona Hill și Clifford Gaddy avansează ideea că probabil Putin a călătorit uneori și în Germania de Vest ca agent sub acoperire, tot în scopul de a face recrutări. Putin își formase o rețea „grozavă” de agenți KGB care ulterior l-a ajutat să ajungă la putere „pentru că ei știau cum funcționează lumea de tip capitalist”.

Sfârșitul detașării sale la Dresda a coincis cu căderea URSS și un episod din acea perioadă este revelator pentru abilitățile lui Putin: o mulțime de protestatari se adunase în fața clădirii unde se afla biroul său, pentru a-i vâna pe membri Stasi.

„Când l-au întrebat furioși cine este, Putin le-a răspuns că este traducător. A mințit să scape din necaz”, au scris Hill și Gaddy.

Născut în Germania de Est ca Albert Dittrich, Barsky a fost spion în SUA vreme de un deceniu, misiunea lui fiind să-și facă contacte la nivel înalt în societatea americană.

Realitatea Live

Victor Parlicov și Alexandru Flenchea, invitați la „Realitatea te privește”, ediția din 11 aprilie
Concert jubiliar: Școala de Muzică „Alexei Stîrcea” marchează 60 de ani de activitate
11 Apr. 2025, 14:24
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
11 Apr. 2025, 14:24 // Actual //  Ursu Victor

Fostul președinte al Asociației Forța Fermierilor, Alexandr Slusari, critică modificările adoptate recent de Parlament la Legea privind Programul de rambursare a TVA pentru producătorii agricoli, calificându-le drept ineficiente și lipsite de impact real pentru fermieri.

Slusari afirmă că legea este, în realitate, „aproape moartă”, iar modificările operate nu schimbă cu nimic situația din teren. „Foarte puțini fermieri mai pot beneficia de acest act normativ, deoarece plafonul a rămas neschimbat.

Pentru a ilustra absurditatea legii, Slusari a oferit un exemplu concret: un fermier care avea în decembrie 2023 un sold TVA de 500 mii lei, a primit rambursare pentru achiziții de primăvară în valoare de 400 mii lei și încă 100 mii lei în toamnă. Deși a plătit și mai mult TVA în 2024, plafonul alocat rămâne cel din anul anterior – iar în prezent nu mai poate primi nimic.

„Este o bătaie de joc”, conchide Slusari, acuzând guvernarea că preferă cosmetizarea realității în locul unor soluții reale pentru salvarea agriculturii.

Slusari atrage atenția că autoritățile cunosc bine această problemă, inclusiv președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură, cel care a inițiat legea în 2022 și care, susține fostul deputat, „știa perfect că modificările recente nu vor rezolva nimic”. Atunci, legea a fost una dintre puținele inițiative ale actualei guvernări care a avut efect real asupra fermierilor. Astăzi însă, documentul „s-a transformat într-un act aproape inutil”, mai spune Slusari.

Acesta critică și lipsa de sinceritate a Guvernului, acuzând propaganda oficială că prezintă o imagine falsă, scriind despre „succesul” rambursării TVA, în timp ce „majoritatea fermierilor nu mai pot obține niciun leu”.

„Este deja tradiție ca guvernarea să vorbească patetic despre cât a făcut pentru agricultură, în timp ce micii și mijlocii fermieri falimentează și pleacă din țară”, a declarat Slusari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!