Cine l-a învățat pe Vladimir Putin „să mintă” și să gândească „ca un terorist”. Foștii spioni rup tăcerea

07 Nov. 2022, 17:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Nov. 2022, 17:45 // Actual //  bani.md

Președintele rus Vladimir Putin şi-a pus toată lumea în cap după ce a declanșat primul război major din Europa din 1945, care a provocat o criză energetică globală și apoi temeri cu privire la un conflict nuclear. În timp ce agențiile de informații occidentale luptă pentru a fi cu doi pași în fața liderului rus și de a intra în mintea sa, privirea în trecutul lui Putin ca ofițer KGB poate oferi indicii despre ce ar putea face în continuare.

Perioada în care președintele rus Vladimir Putin a fost ofițer KGB explică viziunea sa despre lume și concepția brutală despre război, potrivit dezvăluirilor unor foști spioni. Mai exact, timpul petrecut de Putin ca ofițer KGB l-a învățat „cum să mintă” și să gândească ca „un terorist”.

Cu mult înainte de a fi lider mondial, Putin a fost un ofițer KGB de nivel mediu, staționat la Dresda, Germania de Est, spre sfârșitul Războiului Rece. Foștii spioni și experți din Rusia au declarat că timpul petrecut de Putin în KGB –  temuta agenția de securitate a Uniunii Sovietice – a jucat un rol esențial în modelarea mentalității sale.

Un fost agent KGB a explicat cum formarea lui Putin ca spion l-a învățat în principal „cum să mintă”

Un ofițer CIA de carieră crede că tacticile nemiloase la care apelează Putin în războiul din Ucraina fac parte din mentalitatea sa de ofițer KGB.

„Istoricul lui Putin în KGB ne spune multe despre cum gândește și cum vede războiul. El este o creație a KGB-ului, iar KGB-ul a fost o organizație teroristă”, a declarat pentru Insider John Sipher, un fost ofițer CIA care a activat Rusia. „Totul avea legătură cu menținerea conducerii la putere cu orice preț. A sugrumat orice opoziție internă față de Partidul Comunist și a folosit subversiunea în străinătate”.

Din Cecenia până în Siria și acum Ucraina, liderul rus și-a arătat dorința de a devasta orașe și de a ucide zeci de civili, în timp ce armata și comandanții săi au comis o gamă largă de crime de război – de la răpiri, tortură, viol și execuții sumare. Strategia de la baza lor este frângerea voinței ucrainenilor și forțarea lor să capituleze și să cedeze guvernării Rusiei.

Jhon Sipher spune că războiul  împotriva Ucrainei face parte dintr-o „gândire KGB/teroristă”

Sipher, cu o experiență de 30 de ani în KGB, spune că serviciile secrete ale Moscovei s-au specializat în dezinformare, sabotaj, inducere în eroare, provocare și asasinate; și Putin a apelat în cei 20 de ani la putere la aceleași atacuri asimetrice specifice grupărilor teroriste care, neavând posibilitatea unei lupte directe, „caută să exploateze slăbiciunile și țintele ușoare”.

Jack Barsky, ex-agent KGB infiltrat în SUA în perioada Războiului Rece, a explicat ce se aștepta de la un angajat al KGB – să fie în slujba statului, să execute ordine – doar că Putin a fost capabil să se ridice deasupra acestor îndatoriri și să ajungă la conducerea Rusiei.

Cei ce aspirau să facă parte din KGB nu o făceau doar din rațiuni de carieră, ci și din patriotism, ceea ce a rămas valabil și pentru Putin, care se consideră un mare patriot, spune Barsky, un fost agent KGB expus drept spion în SUA și care ulterior a colaborat cu FBI.

Despre perioada în care Putin a fost detașat la Dresda (1985-1990) se cunosc puține detalii – de pildă, se presupune că Putin colabora cu poliția secretă Stasi, în Germania de Est, favorabilă URSS, și probabil se ocupa de recrutări.

 „Când Uniunea Sovietică s-a prăbușit, Putin a avut o rețea grozavă de agenți foşti KGB”

Lucru confirmat şi de Barsky, care a fost recrutat de KGB pe când era în student. De asemenea, în cartea lor, „Mr. Putin”, Fiona Hill și Clifford Gaddy avansează ideea că probabil Putin a călătorit uneori și în Germania de Vest ca agent sub acoperire, tot în scopul de a face recrutări. Putin își formase o rețea „grozavă” de agenți KGB care ulterior l-a ajutat să ajungă la putere „pentru că ei știau cum funcționează lumea de tip capitalist”.

Sfârșitul detașării sale la Dresda a coincis cu căderea URSS și un episod din acea perioadă este revelator pentru abilitățile lui Putin: o mulțime de protestatari se adunase în fața clădirii unde se afla biroul său, pentru a-i vâna pe membri Stasi.

„Când l-au întrebat furioși cine este, Putin le-a răspuns că este traducător. A mințit să scape din necaz”, au scris Hill și Gaddy.

Născut în Germania de Est ca Albert Dittrich, Barsky a fost spion în SUA vreme de un deceniu, misiunea lui fiind să-și facă contacte la nivel înalt în societatea americană.

Realitatea Live

02 Mart. 2026, 17:08
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
02 Mart. 2026, 17:08 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!